Desprinsă din Complexul Energetic Oltenia, în numele reorganizării pentru tranziție justă, societatea care asigură termoficarea municipiului Craiova, Electrocentrale SA, a ajuns o ”gaură neagră”, în care statul a pompat, anual, sute de milioane de lei, sub formă de ajutoare. Deși a primit o alocare de 163 milioane de euro, prin PNRR, pentru retehnologizare, care a fost pierdută între timp, societatea a rămas o piatră de moară, de gâtul Ministerului Energiei, cu datorii de peste 1,5 miliarde de lei și dependentă de bugetul statului. Totul, cu sprijin politic, pentru primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu (PSD), care pasează responsabilitatea termoficării pentru orașul pe care îl conduce, în seama Guvernului.
Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2022, prevedea închiderea definitivă a grupurilor I și II de la SE Craiova (CET II Craiova), acestea trebuia scoase din funcțiune în cadrul procesului de decarbonare aprobat de Comisia Europeană, la finalul anului 2022. Artificiul făcut de decidenții politici de la acea vreme, de extragere din CEO a structurii din județul Dolj, a fentat decarbonarea asumată, dar a făcut ca planul companiei de la Târgu Jiu să bifeze îndeplinirea asumării de a scăpa de cei 600 MW (câte 300 MW capacitate a fiecărui grup). În locul grupurilor pe cărbune, planul prevede construirea unei centrale noi pe gaze la Ișalnița, de 850 MW (construită de CE Oltenia și ALRO, finanțată din Fondul de Modernizare).
Conform Fondului Proprietatea, acţionarii CE Oltenia au aprobat procesul de desprindere a centralei Craiova II şi acţiunile conexe în AGA din 18 august 2022. Înregistrarea la Registrul Comerţului a entităţii nou înfiinţate şi diminuarea corespunzătoare a capitalului social al CE Oltenia au fost efectuate până la 30 septembrie 2022. Societatea care a fost făcută independentă de compania în care fusese inclusă în 2012, a primit un capital social de 23.829.130 lei. ”Spin-off-ul folosește ca dată limită situațiile financiare ale CE Oltenia la 31.12.2021 și implică o divizare simetrică prin transferul activelor și pasivelor aferente Sucursalei Centrale Craiova II către o societate nou înființată care va reflecta procentual structura acţionariatului actual al CE Oltenia şi va avea un capital social de 23.829.130 lei”.
Motivul ”ruperii” Craiova II din CEO, pentru a putea fi folosit la termoficarea Craiovei, a fost recunoscut în anunțul postat pe site-ul Fondului Proprietatea: 
”Activitatea companiei este orientată cu precădere spre producția de energie termică pentru Municipiul Craiova și agenții economicii din zonă și are disponibile două grupuri energetice de 150 MW și 160 Gcal/h (grupurile 1 și 2), grupuri care funcționează în cogenerare, astfel, pe timp de iarnă, puterea maximă electrică scade în favoarea energiei termice. Pentru cele două grupuri există posibilitatea de alimentare și pe gaz. Aceste grupuri furnizează și agent termic pentru încălzirea municipiului Craiova și agent tehnologic pentru uzina de autoturisme Ford”.
De la divizarea CEO, la proiectul eșuat al noii centrale pe gaz de la Craiova
În 2022, noua societate, Electrocentrale SA Craiova, desprinsă prin divizare simetrică din Complexul Energetic Oltenia (CEO), a preluat activele CET II, adică cele două grupuri a câte 300 MW. ”Mutarea” a fost făcută după ce Comisia Europeană a aprobat planul de restructurare a companiei energetice, în cadrul PNRR. Guvernanții asumaseră pentru CEO un plan de reducere a capacităților de producție pe cărbune, atât în termocentrale, cât și în carierele miniere. ”Decizia de începere a procesului de divizare a activităților din domeniul lignitului în februarie sau martie 2023, pregătirea proiectului de divizare a activităților din domeniul lignitului în martie sau aprilie 2023, divizarea efectivă a activităților din domeniul lignitului în septembrie sau octombrie 2023. În orice caz, autoritățile române s-au angajat să creeze filiala de lignit înainte de sfârșitul perioadei de restructurare, adică înainte de sfârșitul anului 2026″, se arăta în Decizia din 2022 a Comisiei Europene, de aprobare a ajutorului de stat pentru CEO.
Desprinderea de societatea mamă a dus la reducerea a peste 600 MW de la Complexul Oltenia, în planul de restructurare asumat cu Comisia Europeană. Entitatea formată la Craiova are însă aceiași acționari ca și compania din care a fost extrasă: Ministerul Energiei (77%), Fondul Proprietatea (21%), Electrocentrale Grup SA și Societatea de Închidere și Conservare Mine (sub 1% fiecare). Societății Electrocentrale SA, rămasă în cârca Ministerului Energiei, care a preluat centrala CET Craiova II, i-au fost alocate și sume pentru a construi o nouă centrală în cogenerare pe gaz. În Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Electrocentrale Craiova a avut o alocare de 162 de milioane de euro (valoarea proiectului era de 1.280.727.485 lei fără TVA, din care finanțare nerambursabilă din PNRR: 825.820.244,59 lei fără TVA), pentru centrală cu capacitate de 295 MW. Finanțarea era încadrată în măsura de investiții I.3, jalonul 133.
În iunie 2023, fostul ministru al Enrgiei, Sebastian Burduja, anunța semnarea contractului de finanțare pentru centrala în cogenerare de la Craiova, ca să închidă jalonul 133 din PNRR, unul din cele două jaloane restante la capitolul energie, referitor la semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare cu gaze de înaltă eficiență și de termoficare. Proiectul a fost abandinat, după două licitații fără rezultat.
Mecanismul din spatele termoficării din Craiova: insolvență, faliment și relansare pe datorie
Mutarea termocentralei, de la CEO, la Ministerul Energiei, a fost făcută cu susținerea decidenților politici de la acea vreme, respectiv a ministrului Energiei, chiar în momentul în care se elabora planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, care își asuma în fața Comisiei Europene, reducerea galopantă a folosirii cărbunelui, prin închiderea carierelor și a grupurilor de producere de la termocentrale, într-un interval de șase ani. Termocentrala Craiova II era scoasă din acest plan și plasată în subordinea directă a Ministerului Energiei, condus de Virgil Popescu, cu scopul de a deservi Craiova. Cel mai mare oraș al Olteniei nu a reușit să aibă un sistem de termoficare eficient. Într-un interval de nici zece ani, două două societăți ale Primăriei Craiova au ajuns în insolvență, după ce au acumulat datorii uriașe. Societatea Termo Craiova a intrat în insolvență, iar ulterior în faliment, acumulând între timp o datorie de aproximativ 300 de milioane de lei către Complexul Energetic Oltenia Rețeaua de distribuție a fost preluată de nou-înființata Termo Urban Craiova, tot în subordinea Primăriei, care în câțiva ani a acumulat și ea datorii de zeci de milioane de lei, fiind băgată în insolvență. Societatea înființată odată cu desprinderea termocentralei Craiova II din CEO, SC Electrocentrale Craiova, a fost atunci colacul de salvare.
Societatea a primit ajutoare guvernamentale, pe care altfel, în cadrul programului de restructurare a Complexului Oltenia, nu le mai putea obține, ca să continue asigurarea agentului termic pentru Craiova. Însă, chiar și așa, în decembrie 2025, a intrat în insolvență. Ultimul ajutor, de 6 milioane de euro, a fost acordat chiar la începutul acestui an. Pe 19 ianuarie, Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, colegul de partid al Liei Olguța Vasilescu, a inițiat proiectul de hotărâre, care prevedea că Guvernul dă 30 de milioane de lei în plus Ministerului Energiei, cu destinația Electrocentrale Craiova. 
”Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Energiei pe anul 2026, cu suma de 30.000 mii lei credite de angajament si credite bugetare, la capitolul Capitolul 81.01, Titlul 55 ”Alte transferuri”- alineatul 55.01.46 „Transferuri către întreprinderi în cadrul schemelor de ajutor de stat”, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026, pentru finantarea activitatii Societatii Electrocentrale Craiova S.A., in insolventa, in vederea asigurarii continuitatii serviciului public de alimentare cu agent termic a Municipiului Craiova”, se arată în documentul postat pe site-ul Ministerului Energiei.
Olguța Vasilescu: ”Această centrală aparține Guvernului României”. Conducerea însă aparține PSD
Primarul municipiului Craiova a încercat să manipuleze politic subiectul termoficării ajunse în impas. După ce a pierdut un proiect de retehnologizare de 163 milioane de euro, Lia Olguța Vasilescu a lansat în spațiul public acuzații manipulatoare, încercând să transfere responsabilitatea asupra Guvernului, condus de Ilie Bolojan (PNL): ”Această centrală aparține Guvernului României, nu Primăriei Craiova”, a afirmat primarul. După ce demersurile de a obține 350 milioane de lei, din fondul de rezervă al Guvernului, printr-un proiect inițiat de colegul de la Ministerul Energiei (vezi faximil proiectul depus la 22.09.2025), au fost respinse, primărița PSD a început un balet politic, cu multă dezinformare.
Lia Olguța Vasilescu a organizat, în ianuarie, o conferință de presă, în care a acuzat că premierul lasă Craiova în frig, deoarece nu a mai aprobat ajutoare de urgență, cum s-a întâmplat în fiecare an, până în 2025, CET-urilor din țară, aflate în aceeași situație, cu datorii foarte mari, lipsă de tehnologie și un management formal, impus politic.
Primărița PSD a omis să spună că, de fapt, obligația asigurării agentului termic pentru populație revine autorității locale, adică primăriei pe care o conduce. ”Înființarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea și controlul serviciului public de alimentare cu energie termică constituie obligații ale autorităților administrației publice locale” (art1, din Legea 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică).
Edilul Craiovei a omis din expunerea problemei termoficării și faptul că societatea era manageriată de Lorena Voican, impusă pe criterii politice la conducerea SC Electrocentrale Craiova și că societatea a ratat un proiect de 163 milioane de euro, fonduri alocate prin PNRR, pentru construirea unei noi centrale în cogenerare.
Lorena Voican, unul dintre propagandiștii PSD, în campaniile primăriței Vasilescu, a fost mutată prin toate cele patru societăți care au asigurat termoficarea Craiovei, în ultimii 15 ani. Absolventă a unei facultăți private, fără experiență, Voican este angajată consilier juridic la Regia Autonomă de Termoficare Craiova, apoi mutată la Termo Craiova SRL, iar după falimentul acesteia, este transferată la Termo Util și ajunge să conducă Electrocentrale Craiova. La cele patru societăți de termoficare, activista de partid bifează posturi de consilier juridic, consultant în resurse umane, administrator, administrator special, director adjunct și director general.
Credit garantat de stat, intrat în vizorul procurorilor
Artificiile făcute în ultimii ani, pentru a păstra în funcțiune termocentrala Craiova, au dus la girarea unui împrumut bancar de către fostul guvern PSD, care nu a fost rambursat de societate. Banca de stat Exim Banca Românească, fosta EximBank, a acordat Electrocentrale Craiova, în numele şi contul statului, un credit de 350 milioane lei pe 12 luni, scadent la 30 septembrie 2025, pentru asigurarea disponibilului necesar garantării unui împrumut de 990.000 certificate CO2 de la societatea „soră″ Complexul Energetic Oltenia. Și alte societăți din țară au fost creditate în același mod, incapacitatea de plată fiind considerată risc de prejudiciu. Premierul Ilie Bolojan (PNL) a declarat recent, că documentele au fost trimise procurorilor. Banca în cauză a transmis public, faptul că decizia de acordare a facilităților aparține exclusiv autorităților statului, ceea ce a dus la reacții din partea fostului premier, Marcel Ciolacu (PSD), care era în funcție în perioada acordării creditelor.
”Facilitati acordate, in numele si in contul statului roman, unor companii precum Electrocentrale Craiova, Liberty Galati, Grup Servicii Petroliere sau Blue Air. Facilitatile acordate companiilor mentionate reprezinta expuneri ale statului roman. Ele nu sunt finantari aprobate de conducerea bancii si nu sunt parte a situatiilor financiare, a expunerilor si a indicatorilor financiari ai bancii. Aprobarea sau avizarea acestor facilitati revine exclusiv statului roman, fie prin Comitetul Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari (CIFGA – organism care functioneaza pe langa Ministerul Finantelor), pentru expuneri de pana la 50 milioane de euro, fie prin Guvernul Romaniei, pentru expuneri de peste 50 milioane euro”, a transmis Exim Bank, printr-un comunicat publicat pe site-ul propriu.
Acest material a fost realizat cu sprijinul
