Asociația Bankwatch a dat în judecată statul român, pentru acordul de mediu la hidrocentrala Livezeni–Bumbești. Proiectul, blocat și în 2017, este finalizat în proporție de peste 85%. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, acuză ”sabotaj economic pe Jiu”.
Asociația Bankwatch România, Filiala Cluj, a deschis o acțiune în instanță împotriva statului român, solicitând suspendarea acordului de mediu emis pentru finalizarea amenajării Hidroenergetice Livezeni–Bumbești, una dintre cele mai importante investiții hidroenergetice, blocat în ultimii opt ani. Informația a fost făcută publică de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, într-o postare pe rețelele sociale. Burduja critică demersul Bankwatch, afirmând că proiectul este vital pentru sistemul energetic național și că ar putea aduce o producție de 283 GWh/an de energie curată. Fostul ministru susține că inițiativa ONG-ului reia un scenariu cunoscut din 2017, când lucrările au fost blocate de o decizie judecătorească pronunțată tot la Cluj, în contextul în care peste 87% din proiect era deja realizat.
El acuză faptul că în timpul construcției au fost declarate arii protejate peste amplasamentul lucrărilor, ceea ce a dus la întreruperi și întârzieri semnificative. ”Am aflat cu indignare și un pic de deja-vu că Asociația Bankwatch Filiala Cluj (da, tot Cluj…fix ca la Răstolița) a dat iar în judecată statul român pentru a suspenda acordul de mediu emis pentru finalizarea Amenajării Hidroenergetice Livezeni-Bumbești de pe Jiu. Adică pentru blocarea unuia dintre cele mai importante proiecte hidroenergetice din România. Un proiect care e în județele Gorj și Hunedoara. Dar atacat la Cluj. Ghici ce? Tot la Cluj s-a blocat și în 2017 proiectul, când ajunseserăm deja la 87% finalizat. Și știți de ce? Pentru că între timp, mult după începerea lucrărilor, cu complicitatea unor funcționari (sau incompetența lor) s-au declarat arii protejate PESTE o hidrocentrală în construcție!”, spune Burduja.
Totodată, fostul ministru susține că toate cerințele de mediu – inclusiv studii de impact, consultări publice și măsuri de conservare – au fost respectate, inclusiv prevederea construirii de scări pentru pești, conform directivelor europene. ”Ministerul Mediului a cerut studii, le-am făcut. A cerut consultări publice, le-am făcut. A cerut măsuri de conservare a mediului, le-am prevăzut. Facem chiar și scări de pești, că așa cer directivele. Și tot nu e bine. Recent, am întrebat Agenția pentru Arii Naturale Protejate ce criterii obiective are când mai declară câte o arie protejată. România e o arie protejată în sine. Totul e protejat: pietrele, firul de iarbă, zefirul de munte. Dar omul? Dar factura la curent? Dar industria românească? N-au contat”, scrie Burduja.
Asociația Bankwatch România este cunoscută pentru implicarea sa în procese de mediu, contestând proiecte majore considerate cu impact negativ asupra naturii, inclusiv în cazuri similare precum Răstolița. Procesul urmează să fie judecat, iar până la o decizie definitivă, proiectul rămâne în incertitudine.
