Comisia Europeană a trimis, de mai bine de o lună, un răspuns la solicitarea de reorganizare a Complexului Oltenia, informare ce a fost ținută ascunsă. Răspunsul, publicat pe site-ul CE, anunță că planul trimis la Bruxelles spre aprobare nu a convins specialiștii care l-au analizat, deoarece compania energetică nu face dovada că poate asigura partea de cofinanțare. Guvernul este atenționat să nu acorde ajutor CEO, pentru achiziționarea certificatelor CO2, fără un acord al Comisiei, care nu există în acest moment. Reprezentanții CEO au declarat public faptul că nu există un plan II, pentru cazul în care Comisia Europeană respinge varianta trimisă spre aprobare, ceea ce înseamnă că societatea nu ar putea achiziționa certificatele CO2, obligatorii pentru a rămâne în piață.
Documentul privind decizia inițierii procedurii de verificare a finanțării publice a Complexului Energetic Oltenia a fost adresată ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în data de 5 februarie a.c. Nici Guvernul, nici CEO nu aufăcut public faptul că s-a primit deja un răspuns, care nu este favorabil companiei de la Târgu Jiu. Comisia Europeană înștiințează Guvernul român că planul de restructurare, prin care CEO ar trebui să primească 1,328 miliarde de euro, implică ajutor de stat, ce urmează a fi evaluat din punct de vedere al legalității. ,,Pentru alte ajutoare de stat planificate (cu excepția ajutorului pentru salvare prelungit), România se angajează să nu le pună în aplicare până când nu vor fi aprobate, respectând astfel obligația de standstill prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE”, se arată în documentul publicat pe site-ul Comisiei Europene.
Răspunsul de la Bruxelles este o somație pentru Guvernul României, care este atenționat că nu poate aloca sumele necesare achiziționării certificatelor CO2, fără o aprobare din partea Comisiei Europene. Complexul Oltenia trebuie să-și achiziționeze certificatele aferente anului trecut, până cel târziu pe 30 aprilie, în caz contrar, fiind obligat să plătească penalități de 100 euro/tona de CO2.
Comisia Europeană a reiterat că, din planul trimis de partea română, nu reiese faptul că CEO poate suporta partea proprie de contribuție, de 1,5 miliarde euro. Instituția europeană are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare propus are o durată corespunzătoare și ar conduce la restabilirea viabilității CE Oltenia la sfârșitul perioadei de restructurare, deoarece nu este evident că producătorul energetic va obține o rentabilitate suficientă și că va putea rămâne pe piață fără ajutor suplimentar. Specialiștii europeni subliniază că planul este unul
„În conformitate cu planul de restructurare prezentat de autoritățile
române, se pare că din pretinsele contribuțiile proprii de 1,5 miliarde EUR, cel mult
200 de milioane EUR ar putea fi reale și efective (astfel cum se menționează în
considerentul 19a). În ceea ce privește restul, România se bazează numai pe veniturile
preconizate din vânzările de energie electrică pe piețele centralizate ale OPCOM în
perioada 2021-2025, care nu sunt nici reale, nici efective. De exemplu, veniturile
preconizate pentru 2021 se ridică la 569,2 milioane EUR (a se vedea tabelul 1), din
care doar 200 de milioane EUR ar putea fi reale și efective. Cu toate acestea, nu există
angajamente ferme pentru 2022, 2023, 2024 și 2025. Durata maximă actuală a
contractelor de vânzare încheiate pe piețele centralizate OPCOM este de numai
1,5 ani. Deși România a indicat că se află în desfășurare un demers de modificare a
legislației sale pentru a le permite actorilor de pe piețele OPCOM să încheie contracte
pe o perioadă mai lungă, compatibilitatea unor astfel de modificări cu legislația
Uniunii în domeniul aprovizionării cu energie electrică nu a fost încă evaluată (a se
vedea considerentul (19)a)). În plus, România admite că este posibil ca aceste
modificări să nu conducă neapărat la rezultatele dorite ale duratei crescute a
contractelor de vânzare a energiei electrice încheiate pe piețele centralizate OPCOM.
(48) De asemenea, România se bazează pe posibila încheiere a unor acorduri bilaterale de
achiziție de energie electrică, care fac în prezent obiectul unor discuții cu utilizatorii
mari consumatori de energie, […]. România se așteaptă ca astfel de contracte să
genereze venituri de 150 de milioane EUR pe parcursul perioadei de restructurare, după
intrarea în vigoare a acelor modificări ale legislației care vor permite încheierea unor
astfel de contracte. Cu toate acestea, România nu prezintă nicio dovadă care să confirme
existența unor documente contractuale ferme și finale, care ar urma să asigure finanțarea
efectivă a planului de restructurare. Dimpotrivă, CE Oltenia se așteaptă ca semnarea
listei termenilor și condițiilor de principiu cu potențialii clienți să aibă loc abia în prima
jumătate a anului 2021, iar acordurile bilaterale de achiziție de energie electrică să se
încheie după martie 2021 pentru capacitățile existente și începând cu 2022 pentru
capacitățile noi. Prin urmare, condițiile care să permită previzibilitatea veniturilor din
vânzări cu un grad sporit de certitudine pe durata planului de restructurare nu sunt
stabilite în mod ferm și convenite de respectivii cumpărători pe termen lung„, se mai arată în documentul transmis de Comisia Europeană.
Documentul integral, publicat pe site-ul Comisiei Europene, îl puteți consulta aici:
