România nu are un plan de restructurare aprobat pentru Complexul Energetic Oltenia, în forma revizuită. Există doar o derogare temporară, dată săptămâna trecută, a declarat fostul ministru al Economiei, Virgil Popescu, într-un interviu acordat presafarastapani.ro. Conform europarlamentarului, decizia finală a Comisiei Europene privind noul plan va fi dată în toamna anului viitor.
Funcționarea grupurilor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) se bazează pe o derogare temporară. Fostul ministru al Energiei, europarlamentarul Virgil Popescu, a declarat pentru presafarastapani.ro, că planul de restructurare modificat al companiei nu este încă aprobat de Comisia Europeană, o decizie finală urmând să fie dată în trimestrul III al lui 2026. Derogarea parțială, primită de România, care ar fi trebuit să închidă grupuri pe cărbune la finalul acestui an, fost introdusă printr-un nou jalon în PNRR, 119-A, însă condiția principală este ca România să semneze contractele pentru centralele pe gaz până la termenul respectiv.
Până atunci, România are de îndeplinit condiția de semnare a contractelor, pentru construirea celor două centrale pe gaze de la Turceni și Ișalnița, întârziate cu cel puțin trei ani toamnă. Virgil Popescu a declarat că urmează și o procedură tehnică a Comisiei Europene, care va analiza planul de restructurare. Conform lui Virgil Popescu, Guvernul României a solicitat, prin Ministerul Energiei, o prelungire până în 2029 pentru trei grupuri de producere a energiei pe cărbune și a încă două, care să funcționeze în rezervă de capacitate. Redăm o parte a interviului cu fostul ministru al Energiei, care poate fi urmărit INTEGRAL, în link-ul din finalul materialului.
”Mă refer doar despre cele două grupuri care trebuiau să fie închise anul acesta. Și am spus, Comisia a dat o derogare, practic s-a modificat PNRR-ul, a fost adăugat încă un jalon, 119-A, în PNRR, prin care aceste două grupuri au fost prelungite până în trimestrul III 2026, cu condiția semnării contractelor pentru cele două centrale pe gaz, cea de la Turceni și cea de la Işalnița II. Nu m-am referit la celelalte trei grupuri, care sunt prinse în planul de restructurare și despre care premierul spune că funcționează până în 2029.
Ce vă pot spune în plus față de acest lucru este că, în paralel, se lucrează la modificarea planului de restructurare, în așa fel încât să încercăm o mărire a ajutorului de stat, pentru că prețurile față de 2022 au crescut la centralele pe gaz și în același timp să ajungem cu un plan de restructurare cu trei grupuri în 2029, care funcționează până în 2029 și două să le mai ținem în rezervă tot până în 2029.
Deci, practic să ne ducem până în 2029 cu cinci grupuri. Când, probabil, dacă începem construcțiile pe gaz, atunci se vor și termina. Deci, realitatea este că cele trei, așa cum a spus premierul, vor funcționa până în 2029 și lucrăm ca să prelungim practic până în 2029 și această rezervă de capacitate cu cele două care trebuiau închise.
Reporter: Cele trei, care ar urma să funcționeze până la sfârșitul lui 2029, sunt în continuare sub aceeași terminologie, de rezervă de capacitate?
Virgil Popescu: Nu, nu! Vor funcționa până în 2029
Rep: Deci nu vor funcționa doar la nevoie
V.P.: Nu, vor funcționa până în 2029. Nu la nevoie. Nu vorbim de situații de urgență sau de ceva. Sigur, ele trebuie să intre în piață. Adică, nu putem să producă energie, că nu va mai cumpăra nimeni, foarte scumpă. Și repet în continuare că am văzut multe discuții prin spațiul public. Energia pe carbune este cea mai scumpă. Am văzut inclusiv și îmi pare rău că au ajuns să scoată chiar un miner să dea declarații că este doar 550 de lei și că eu nu am dreptate. Da, este 550 de lei prețul de producție, fără să iei în calcul certificatul de CO2, care este 75 de euro. Deci, energia pe cărbune este exact așa cum am spus: este cea mai scumpă, între 800 și 900 de lei Megawatt-ul, luând în calcul și certificatul de CO2. Sigur că nu pui problema de cel mai scump, când vorbești de securitatea energetică te gândești ce să faci, ca să scazi costurile.
Pentru că asta a fost în realitate, când s-a discutat planul de restructurare și am vorbit de trecerea pe gaz, tocmai pentru a produce energie mai ieftină ieftină și a menține locurile de muncă în Oltenia, în Târgu Jiu, în Gorj.
Rep: Ați spus că se lucrează la schimbarea planului, la modificarea planului de restructurare.
V.P: Modificarea planului, da.
Rep: Practic, ce s-a obținut acum (săptămâna trecută, la Bruxelles – n.r.), ce anume este?
V.P: Deci noi avem un plan de restructurare care este în funcțiune. Avem un PNRR, care a fost oglinda planului de restructurare. Nimic modificat în plus față de planul de restructurare. Un plan de restructurare care a adus 2,6 miliarde de euro pentru Complexul Energetic Oltenia și se discută, pentru că au fost întârziate foarte mult proiectele pe gaz și proiectul fotovoltaic. Gândiți-vă că dacă totul mergea așa cum trebuia să meargă și în privat văd că merge, dar la stat e mai complicat, după ce am plecat în 2023 din iunie de la minister, trebuia în 2024 să avem parcurile fotovoltaice și în 2026, adică la anul, cele două centrale. Și toată lumea nu mai avea ce să spună, aveam funcționalitate completă, nu avea probleme, Complexul Energetic Oltenia, planul mergea mai departe. S-a întârziat foarte mult. Întârziindu-se 3 ani de zile și vorbind de o posibilă atribuire a licitațiilor anul acesta și semnarea contractelor anul viitor pentru centralele pe gaz, asta înseamnă că s-au modificat inclusiv termenele de punere în funcțiune față de planul vechi de restructurare (planul actual de restructurare), deci e clar că trebuie o modificare a planului de restructurare. S-au modificat prețurile, achizițiile de componente pentru centralele pe gaz, a turbinelor și așa mai departe, asta înseamnă o posibilă creștere ajutorului de stat din fondul de modernizare, este un ajutor nerambursabil, deci mărirea anvelopei ajutorului de la 2.6 miliarde la o sumă mai mare. Nu știu cât este acum.
Există discuții la nivelul DigiCompetition cu Comisia Europeană, cunosc aceste discuții, pun numărul la aceste discuții, pentru a se finaliza și mă aștept ca în prima jumătate a anului viitor, să avem un răspuns pozitiv pe modificarea planului de restructurare. În sensul pozitiv, în așa fel încât să rămânem până în 2029 cu 3 grupuri funcționale și 2 rezervă.
Rep: Deci un răspuns final va veni abia anul viitor.
V.P.: Pe modificarea planului de restructurare, noi ne așteptăm să vină exact în completarea acestei prelungiri a celor două grupuri, care este Q3 (trimestrul III 2026 – n.r.). Deci până la Q3 2026 să avem și decizia de modificare a planului de restructurare. Dar presupune mai mulți pași, inclusiv o așa zisă investigație tehnică a Comisiei asupra planului de restructurare, sunt pași formali care trebuie făcuți de către Comisia Europeană”
Interviul integral, aici:
