România a înregistrat o creştere semnificativă a importurilor de energie electrică în perioada ianuarie – iulie 2025, acestea majorându-se cu 54,1%, până la 11.121 milioane kWh, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). În paralel, exporturile de energie au avansat cu 23,8%, atingând 8.105 milioane kWh.
Consumul final de energie electrică a rămas aproape constant, la 29.366 milioane kWh (+0,1%). În timp ce consumul populaţiei a crescut cu 3,9%, până la 7.027 milioane kWh, iluminatul public a scăzut cu 7%. La nivelul resurselor, România a dispus de 40.335 milioane kWh, în creştere cu 1,5 miliarde kWh faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Evoluţiile din producţie au fost însă divergente: termocentralele au livrat 9.572 milioane kWh (-3,5%), hidrocentralele au produs 7.208 milioane kWh (-26%), centrala nucleară a generat 6.105 milioane kWh (+0,7%), parcurile eoliene au furnizat 3.398 milioane kWh (-359 mil. kWh), instalaţiile fotovoltaice au produs 2.929 milioane kWh (+803,5 mil. kWh). În privinţa resurselor de energie primară, acestea au totalizat 19,29 milioane tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 3,9% comparativ cu 2024. Producţia internă a scăzut cu 4%, la 9,54 milioane tep, în timp ce importurile s-au majorat cu 13%, până la 9,75 milioane tep.
Datele INS evidenţiază o dependenţă tot mai mare de importuri, în condiţiile în care producţia din surse tradiţionale (cărbune și hidro) a înregistrat scăderi semnificative, compensate doar parţial de avansul energiei solare şi de stabilitatea producţiei nucleare.
