Ministrul Energiei a declarat că România importă masiv, mai ales dimineața și seara, când sunt vârfurile de consum, din cauză că țara noastră a închis grupuri de producție, în ultimii ani. Săptămâna trecută, importul a atins aproape 3.000 MW. Sebastian Burduja a prezentat ca soluție la criza de energie, mărirea rețelei de import-export.
„România astăzi nu are suficientă energie, pur şi simplu. Dacă ne uităm pe site-ul Transelectrica şi acum vedem că avem un consum de 7.181 megawaţi energie activă şi o producţie de 5.722 de megawaţi. Deci importăm acum 1.459 de megawaţi şi sunt momente la vârful de consum de dimineaţa sau mai ales de seara, în care importurile depăşesc 2.300, chiar 2.500 de megawaţi”, a menţionat Burduja, la evenimentul Energy Forum, citat de Agerpres.
Ministrul Burduja a afirmat că țara noastră a făcut tot ce i s-a cerut, de aceea a ajuns să fie dependentă, pe anumite intervale orare, de importurile de energie.
Potrivit acestuia, există discuţii tehnice cu reprezentanţii Comisiei Europene, în care se solicită o analiză clară pe infrastructura existentă, dacă este folosită la capacitatea maximă, precum şi „un plan clar asumat de accelerare a interconexiunilor, cu ţinte clare pentru fiecare stat în parte”.
„România este un foarte bun cetăţean european în sectorul energetic. De ce? Am făcut tot ce ni s-a cerut. Am intrat pe traiectoria de decarbonizare? Am intrat. Am închis în trecut grupuri pe cărbune? Le-am închis. De aceea am ajuns astăzi să fim dependenţi pe anumite intervale orare de importuri – şi suntem cu o capacitate de interconectare de 3.500 de megawaţi. Avem 10 linii, erau nouă până de curând, acum avem şi Reşiţa-Pancevo, urmează încă cel puţin două sau trei linii cu Republica Moldova, încă două cu Ucraina, deci o să ne ducem undeva la 16 linii în următorii doi-trei ani. Ori, dacă noi avem un vârf de producţie de 6.000 – 6.500, poate 7.000 dacă ne străduim şi ne ajutăm vremea, înseamnă că putem, teoretic, să exportăm cam jumătate din această capacitate. Nu este cazul altor state europene şi atunci am cerut dreptate. Am cerut un lucru de bun simţ, moral, să avem nu doar obligaţii, ci şi aceleaşi drepturi pe piaţa integrată a energiei”, a completat ministrul, potrivit sursei citate.
