România merge la Bruxelles cu un „studiu intermediar” despre securitatea energetică, după mai bine de un an de întârzieri și la doar câteva luni înainte de termenul asumat pentru închiderea centralelor pe cărbune. Deși ministrul Energiei, Bogdan Ivan, îl prezintă drept fundament pentru cererea de amânare a decarbonizării, sursele presafarastapani.ro arată că documentul e finalizat doar pe jumătate. Practic, guvernul încearcă să mascheze eșecul administrativ cu o variantă provizorie, în timp ce miza este uriașă: 2.700 MW pe cărbune care ar trebui scoși din producție, la finele lui 2025 și o creștere estimată a prețului la energie cu cel puțin 30%.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România va transmite Comisiei Europene o variantă intermediară a studiului de adecvanță, document de care depinde solicitarea oficială de amânare a termenelor de închidere a centralelor pe cărbune. Studiul, comandat pentru a evalua impactul scoaterii din funcțiune a capacităților pe bază de cărbune, realizat de Transelectrica și de consultanți externi, a întârziat mai bine de un an. Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, declara încă din 2024 că fără acest document, negocierile cu Bruxelles-ul, pentru prelungirea calendarului de decarbonizare, nu pot avansa. România și-a asumat oprirea capacităților pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, la sfârșitul acestui an, termen pe care încearcă acum să-l prelungească până în 2030.
Potrivit actualului ministru al Energiei, Bogdan Ivan, un ”studiu intermediar” va fi prezentat premierului și ulterior acesta va fi transmis Comisiei Europene, pentru a fundamenta cererea României de amânare a termenelor de închidere a minelor și termocentralelor pe cărbune. „Aştept, în cursul acestei zile (joi – n.r.), o formă finală a unui studiu intermediar asupra impactului securităţii energetice a României a închiderii acestor mine. Negocierile pe care le-am început cu cei din Comisia Europeană vizează date tehnice foarte clare. Urmează ca în cursul zilei de mâine (vineri – n.r.), după o discuţie cu premierul României, căruia o să-i prezint datele respectivului studiu, să-l transmit şi către cei din Comisia Europeană şi să analizăm foarte clar cum, în această etapă, să oprim închiderea acestor mine şi să păstrăm în continuare deschise centralele pe cărbune”, a spus ministrul. Ivan a subliniat că obiectivul este menținerea în funcțiune a acestor capacități, până cel puțin în 2030, perioadă în care România să finalizeze construcția unor centrale pe gaz, proiecte întârziate cu 3 ani.
Ce evită să spună Ivan?
Sursele presafarastapani.ro susțin că studiul de adecvanță, care trebuia finalizat în 2024, nu este gata nici acum, fiind făcut doar pe jumătate, însă România este presată de termene (finalul lui 2025 este asumat pentru închiderea grupurilor de la CEO) și transmite la Bruxelles o formă provizorie, pentru a justifica cererea de amânare. Practic, ministrul Bogdan Ivan folosește concluzii preliminare, pentru a masca întârzierea în elaborarea studiului. Sursele noastre spun că studiul de adecvanță a fost împărțit în patru și doar două pachete sunt finalizate.
Bogdan Ivan a declarat ieri, că închiderea centralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia și din Valea Jiului ar însemna pierderea a aproximativ 2.700 MW instalați, ceea ce ar crea o vulnerabilitate energetică majoră și ar duce la creșterea prețului energiei cu cel puțin 30%”. Ministrul a spus, după ședința de Guvern de joi, că va demara o analiză a zăcămintelor de cărbune din Gorj și Hunedoara: „Din perspectiva mea, într-o analiză socială, economică şi strategică a României, am avut o discuţie şi o să încep demersurile legale pentru a face o analiză asupra zăcămintelor din Valea Jiului, din judeţele Hunedoara, Gorj, unde avem preponderent această concentraţie a cărbunelui, antracit, huilă, lignit, pentru a vedea foarte clar dacă există posibilitatea de a prelungi până în 2030. Asta este ţinta pe care o am, ca până în 2030, cel puţin, să păstrăm exploatarea minieră şi să avem în continuare centrale pe cărbune, pentru ca în tot acest timp să construim alte centrale, bazate pe gaz, care să preia sarcina de producţie a energiei electrice, pe de o parte, iar pe de altă parte consider strategic pentru România să pună în calcul, dacă avem cu adevărat aceste resurse, cum ele pot să fie exploatate în continuare, să menţinem activitatea economică în aceste zone şi să punem în calcul că ele pot să fie exportate. Am făcut o analiză împreună cu alţi colegi miniştri ai energiei din regiune care au nevoie de cărbune în continuare”.
