Programul de Tranziție Justă (PTJ), prin care au fost anunțate alocări de peste 537 milioane de euro în Gorj, pentru finanțarea de investiții care să creeze alternative la minerit, a devenit o sursă de alimentare a unor afaceri, care sunt departe de o reconversie industrială capabilă să absoarbă miile de locuri de muncă ce se pierd.
Mai mult de jumătate din proiectele finanțate din fondurile destinate salvării economico-sociale a zonelor miniere au fost acordate pentru construirea de pensiuni, hoteluri, spații de agrement sau HoReCa, în condiții în care gradul de ocupare a locurilor de cazare existente în județ a fost de doar 22%, anul trecut, conform datelor oficiale. Asta în timp ce investițiile în industrie sunt marginale.
Printre beneficiari se regăsesc firme conectate la banii publici și la cercuri de influență locale. Cele mai multe proiecte sunt concentrate în Târgu Jiu, zonele miniere afectate fiind ocolite. Detaliem, mai jos, lista firmelor și a afaceriștilor care au obținut fonduri și investițiile pentru care au luat bani.
Programul de Tranziție Justă, care trebuia să fie un colac de salvare și prin care Gorjul a primit cea mai mare alocare financiară (dintre cele șase județe beneficiare) din fondurile europene destinate sprijinirii regiunilor afectate de închiderea mineritului, riscă să devină un instrument folosit pentru alimentarea, în principal, a unei rețele economico-politice locale, nu un motor de dezvoltare a unei economii alternative. În timp ce localitățile miniere, Motru, Rovinari, Turceni, Mătăsari nu au primit investiții industriale capabile să absoarbă forța de muncă ce va fi disponibilizată, sunt finanțate aceleași grupuri economice care domină județul de două decenii. Județul Gorj a primit, prin Programul Tranziție Justă (PTJ) 2021-2027, aproximativ 537,20 milioane de euro, pentru mediul privat (întreprinderi mici și mijlocii – IMM și microîntreprinderi). O parte din sumă sunt fonduri UE, dar există și o contribuție a statului, din bugetul public.
Conform planului de restructurare a CEO, compania trebuie să reducă 92% din numărul de angajați, în opt ani.
Dacă în 2021 erau 11.175 de salariați, în 2029 ar trebui să rămână 2.613, conform Planului de Redresare și Reziliență, publicat pe site-ul complexului (vezi grafic). Realitatea este însă mult mai dură. Celor peste 8.500 de locuri de muncă tăiate de la CEO li se adaugă alte câteva mii, de la firmele prestatoare. Pentru a evita depopularea și colapsul social-economic, au fost alocare fondurile PTJ, cu care să fie create alternative reale. Liderii politici și șefii județului spuneau, în urmă cu câțiva ani, la momentul anunțării alocărilor financiare, că investițiile ce vor primi bani vor fi, în general, în producție și vor acoperi zonele miniere, care sunt afectate de închideri. În prima axă de finanțare, pentru IMM-uri, din cele 96 de proiecte aprobate, doar șase sunt în zonele miniere, Motru, Turceni și Rovinari sau localitățile învecinate. Cele mai multe sunt în Târgu Jiu sau zonele limitrofe, 42%.
Lista proiectelor depuse de IMM-uri și aprobată arată alocări de 1,495 miliarde RON (peste 300 milioane EUR), pentru un total de 1.614 locuri de muncă create, ce trebuie păsttrate minim trei ani. Din perspectiva raportului sumă / locuri de muncă, asta înseamnă aproximativ 180.000 euro/ loc de muncă. Acest raport foarte ridicat ridică semne de întrebare asupra eficienței economice, într-o regiune care are nevoie să susțină mii de oameni afectați de închiderea carierelor și a termocentralelor.
Mai mult de jumătate din bani, dați pentru turism, deși 78% din capacitatea actuală este NEOCUPATĂ
Banii alocați județului Gorj, prin Programul de Tranziție Justă, pentru atenuarea impactului economico-social, creat de închiderea mineritului, au ajuns distribuiți fără o minimă analiză a realității economice. O treime din suma alocată primei axe de finanțare, pentru întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) a ajuns la firme care propun construirea de pensiuni, hoteluri, HORECA, iar procentul crește la aproape 60%, în a doua axă, pentru microîntreprinderi. Asta deși datele statistice arată că gradul de ocupare a locurilor de cazare existente a fost de doar 22%, anul trecut.
Șase din primele zece proiecte ca valoare sunt pentru hoteluri și agrement și ”înghit” aproape 40% din suma totală, aproximativ 120 milioane de euro (foto dreapta).
În zonele direct afectate de închiderea capacităților și pierderea locurilor de muncă merge doar 8% din alocarea totală pentru microîntreprinderi, respectiv câte două proiecte în Turceni și Motru și unul în Rovinari (după ce unul a fost retras). Din cele 96 de proiecte finanțate în prima axă, aproape jumătate sunt hoteluri, pensiuni, centre SPA, sau zone de agrement, investiții care, în teorie, aduc turism, dar în practică oferă locuri de muncă sezoniere, prost plătite și vulnerabile. Un exemplu în acest sens este stațiunea montană Rânca, unde este activitate doar câteva luni pe an, în timpul iernii, iar în restul anului, mare parte a unităților de cazare sunt închise.
Deși investițiile finanțate din FTJ figurează „în implementare”, cele mai multe nu sunt direct legat de domenii capabile să angajeze foști mineri sau specialiști din sectorul energetic. Cum s-a ajuns aici? Prin criterii vagi, lipsa unui plan realist de reconversie economică și lipsa unui proiect de județ.
După aprobare. șapte firme au renunțat la proiecte, cerând rezilierea contractelor, care totalizează 86.519.000 lei (17,4 milioane euro), adică 5,6% din investițiile finanțate. Cel mai mare proiect și singurul în domeniul industriei grele într-o zonă minieră fusese obținut de firma Trefo, deținută de mama fostului ministru și deputat, Dan Vâlceanu. Contractul de 23.390.260 lei viza două hale de producție, la Rovinari, unde societatea are activitatea de fabricarea utilajelor pentru extracție și construcții. Un alt proiect pierdut în producția industrială este la Bumbeștiu Jiu și fusese obținut de societatea Seres Prod Com. Restul contractelor reziliate sunt în turism, horeca și servicii, unde este risc de supracapacitare.
Axa pentru microîntreprinderi are procent și mai mare pentru turism
A doua axă de finanțare prin Fondul de Tranziție Justă este dedicată microîntreprinderilor. Din cele 34 de proiecte aprobate până în prezent pentru județul Gorj, aproximativ 63% sunt în turism, HoReCa și agrement, 34% în industrie și servicii, iar 3%, pentru dotarea unor cabinete medicale private. 18 proiecte sunt pentru pensiuni, welness și agrement, patru sunt pentru spălătorii sau service-uri auto și două vizează dotarea unor cabinete stomatologice. Diferența, de zece proiecte, este pentru producție sau servicii.
Pentru că fondurile nerambursabile sunt atractive și condițiile de accesare nu impun investiții în producție sustenabilă, numărul proiectelor depuse pe această axă a ajuns la o supracontractare de 205,89%. Din cele 347 proiecte depuse, 34 au fost aprobate până acum, lista fiind în actualizare. Cu toate că mare parte a proiectelor nu propun alternative economice axate pe plus valoare, autoritățile județene au anunțat că au făcut demersuri la Ministerul Investițiilor, pentru ca supracontractarea să fie suportată din bugetul statului.
Fondurile pentru alternative la minerit se duc în turism. 78% din locurile actuale de cazare sunt NEOCUPATE
Datele oficiale arată o realitate care nu susține valul de investiții în hoteluri și structuri noi de cazare în Gorj: turismul nu doar că nu crește, ci scade chiar în perioada de vârf. Și asta în condițiile în care județul a primit un atuu la capitolul obiective turistice, Ansamblul Monumental Calea Eroilor, conceput de Constantin Brâncuși a fost inclus în Patrimoniul UNESCO, în iulie 2024. Am analizat datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în plin sezon de concedii din vara anului 2025 (iunie–septembrie). Cifrele oficiale arată o diminuare constantă a numărului de turiști în județul Gorj. În iunie, sosirile au scăzut cu 8,4% față de anul anterior, în iulie declinul a fost și mai accentuat, de 13,9%, în timp ce august a consemnat o scădere mai moderată, de 2,6%. Nici septembrie nu a inversat trendul, având un minus de 6,1%. Per ansamblu, sezonul arată o contracție de aproape 8% a numărului de turiști.
Nici durata șederii nu compensează acest recul. Înnoptările, indicator esențial pentru veniturile din turism, au scăzut în trei din cele patru luni analizate, cu o medie de aproximativ 5% pe întreg sezonul. Singura excepție, luna august, nu reușește să schimbe imaginea generală. Iunie 2025 a înregistrat o scădere a înnoptărilor, cu 7,5% față de iunie 2024. Luna iulie a avut -12,7% înnoptări, comparativ cu aceeași lună din 2024, august a înregistrat o creștere ușoară, de 4,2%, însă luna septembrie a încheiat sezonul concediilor cu -4,7% înnoptări față de luna similară a anului anterior.
Cea mai relevantă problemă rămâne însă gradul de ocupare. Datele INS arată că 78% din capacitatea de cazare din Gorj a rămas neutilizată, în plin sezon al vacanțelor de vară. În iunie și iulie, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare la nivelul județului a fost de doar 18,6%, iar în august – vârful sezonului – a urcat la 26,8%. Chiar și în cele mai bune condiții, aproape trei sferturi din capacitatea de cazare rămâne nefolosită. Media ocupării locurilor de cazare, în sezonul estival al anului trecut, s-a situat la 22%. Și asta în anul în care nu au existat constrângeri fiscale și județul ar fi trebuit să atragă un plus de turiști, datorită promovării făcute de includerea în patrimoniul universal a ansamblului semnat de Constantin Brâncuși.
Structura cererii turistice, conform datelor INS, arată că turismul din Gorj este covârșitor dependent de piața internă. Peste 94% dintre turiști sunt români, în timp ce prezența turiștilor străini rămâne marginală. În plus, preferințele se îndreaptă în principal către pensiuni și unități mici, nu către hoteluri mari sau resorturi. În acest context, valul de proiecte finanțate prin Programul de Tranziție Justă, care include numeroase investiții în hoteluri, SPA-uri și complexe turistice, ridică semne serioase de întrebare. Datele arată că problema Gorjului nu este lipsa capacităților de cazare, ci lipsa cererii. Pe scurt, în timp ce zeci de milioane de euro sunt direcționate către noi unități de cazare, statisticile oficiale indică un paradox: turismul din Gorj nu crește, iar hotelurile și pensiunile existente sunt, în mare parte, goale.
Cine sunt ”salvatorii” minerilor și energeticienilor
Printre beneficiarii de fonduri destinate salvării Gorjului, după închiderea mineritului, sunt soția și apropiați ai liderului PSD Gorj, alți afaceriști conectați de ani buni la banii publici și patroni care au profitat de condițiile permisive pentru accesarea de fonduri, ca să achiziționeze utilaje pentru activități nu tocmai prietenoase cu mediul sau proprietari de clinici și cabinete medicale private, care au mirosit ocazia de a-și dota afacerile cu aparatură.
Afaceristul care ține în chirie instituții ale statului ia 13% din axa pentru IMM-urile din Gorj
Afaceristul Călin Lemnaru, din Târgu Jiu, a obținut finanțare pe cinci firme, toate cu obiect de activitate în zona hotelurilor și HoReCa. În total, 195.028.934,81 lei, (aproape 40 milioane de euro) ceea ce reprezintă 13% din suma totală a axei pentru IMM-urile din județul Gorj. Pe toate cele cinci societăți trebuie să creeze 197 locuri de muncă, ceea ce înseamnă aproximativ un milion de lei (200.000 euro)/ loc de muncă. Firmele pe care a obținut finanțări sunt deținute împreună cu soția: Crescendo SRL, Cuw Impex SRL, Anna Complex 1991 SRL, Anna Food Factory SRL și Anna Group Delivery S.R.L.
Afaceristul a fost conectat continuu la bani publici și ajutat de politicienii aflați la butoane să pună mâna pe terenuri din zone strategice. Unul dintre acestea este o bucată din insula Jiului, dată în concesiune, pe 30 de ani, la prețul chiriei lunare a unui apartament, cadou făcut de fosta administrație PSD a municipiului și ulterior cumpărată, cu votul majorității PSD din ultima administrație PSD. Tot PSD l-a conectat și la banii județului. Consiliul Județean Gorj și două dintre instituțiile din subordine sunt ”cazate” în trei imobile ale afaceristului (despre care presafarastapani.ro a scris AICI).
Firmele din grupul soților Lemnaru și-au diminuat numărul angajaților, în ultimii doi ani și propun crearea altora noi, în cadrul celor cinci contracte din ”tranziția justă”. Crescendo SRL, care avea 97 de salariați în 2022, a ajuns la 63 în 2024 și propune 80 în cadrul proiectului de 84.986.594,66 lei. Suma este destinată construirii unui hotel, cu SPA, lângă Calea Eroilor. Parte a terenului pe care construiește este fosta proprietate a doctorului Lupescu, a cărui casă a fost demolată de Lemnaru, pentru investiția din fonduri europene. Firma Crescendo are activitate în domeniul restaurantelor și este administrată de Călin Lemnaru, care este și asociat, alături de nevastă, fiecare cu câte 50%. Cei doi soți dețin împreună 11 firme.
O altă firmă a soților Lemnaru, Cuw Impex, figurează în lista FTJ, cu un proiect de 14.857.305,46 lei, pentru ”Dezvoltarea activității societății prin achizitia de active și crearea de locuri de muncă”. Societatea are obiect de activitate: comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun. În 2020, firma avea 85 angajati. Numărul a fost redus la 22 în 2024, iar în proiectul prin FTJ propune crearea a 20 de locuri de muncă, ajungând la nici jumătate din totalul posturilor existente în urmă cu cinci ani.
Al treilea proiect este depus pe SC Anna Food Factory SRL și are o valoare de 44.714.816,24 lei, pentru „Construire apart-hotel și infrastructură”, la care sunt estimate 44 locuri de muncă noi. Alte două firme beneficiare de fonduri nerambursabile, deținute de familia Lemnaru, sunt Anna Group Delivery SRL, care a obținut finanțare pentru un depozit frigorific, în valoare de 27.316.141,18 lei și SC Anna Complex 1991, cu 23.154.077,27 lei, pentru „Unitate producție cofetărie/patiserie”, ambele proiecte având câte 26 de locuri de muncă propuse pentru a fi înființate.
”Sateliții” șefului Comisiei de Apărare, Mihai Weber, atrași de banii publici
Din fondurile destinate atenuării impactului închiderii mineritului s-au dedulcit și membri de familie și parteneri sau foști parteneri de afaceri ai liderului PSD Gorj, Mihai Weber, președintele Comisiei pentru Apărare din Parlament.
Firma 2M Pulsauto SRL, în care asociat cu 50% este soția deputatului PSD, a obținut un proiect de 6.321.691,20 lei, pentru o fabrică de piese mecanice, care prevede 9 locuri de muncă. Alături de Mariana Carmen Weber, mai deține acțiuni și soția unui afacerist cu activitați în carierele de cărbune și piatră, Adina Manuela Carlaonț (30%), Adrian Șofei deține 10% și Marian Dumitru are 5%. Ultimii doi sunt și administratori ai firmei, care a avut ca obiect de activitate, până acum doi ani, Comertul de piese si accesorii pentru autovehicule, iar în 2024 a schimbat domeniul de activitate principal, în ”Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice” și avea 2 angajați.
Adrian Șofei este asociat în două firme și cu prefectul Șerban Predescu, susținut în funcție de Mihai Weber. Una dintre firme are afaceri imobiliare, iar cealaltă are activitate în domeniul auto.
Soția liderului PSD, Mihai Weber, mai deține o firmă. Pentru afacerea pe care o dezvoltă în comuna Telești, primăria din localitate a creat și infrastructura necesară. Drumul până la punctul de lucru a fost asfaltat.
Un alt apropiat al șefului PSD, Vasile Silviu Carlaonț, a cărui soție este asociată cu nevasta lui Mihai Weber, a accesat și el fonduri din FTJ, pe firma Explocarb SRL. Proiectul în valoare de 30.876.964,35 lei are ca obiectiv ”achiziția de bunuri și servicii și crearea de locuri de muncă”. Firma din Motru, cu 21 de angajați în 2024, are obiect de activitate extracția cărbunelui inferior, iar la secundare extracția pietrei, producție, distribuire și comercializare de energie etc și are puncte de lucru în Slivilești, Frâncești și Stroiești. Carlaonț este acționar majoritar (51%), alături de Dumitru Baros (3%) (care este și administrator) și SC Maninter Cars (46%). Asociații au format o adevărată încrengătură de firme, care au acționari atât persoane fizice, cât și alte firme. Împreună sau separat, cei doi parteneri de afaceri sunt asociați sau administratori la alte zece societăți. Firma Explocarb SRL este și ea acționar în alte două societăți: Davexplosil72 SRL și Roviatrans SRL. Printre clienții firmei sunt primării și școli, către care vinde lignit, pietriș, nisip sau criblură.
Și fostul asociat al deputatului Weber (în firma 2M Energy Storage), Mirel Lilă, care exploatează cariere de piatră, a accesat bani din FTJ, pentru achiziționarea de utilaje, prin societatea Dacorex Com. Firma din Târgu Jiu a obținut 25.622.549,34 lei, pentru „Dezvoltare durabilă”. Are obiect de activitate ”fabricarea betonului”și are stație de betoane lângă sediul RAR și balastiere și stații de concasare în Târgu Jiu și Bumbești Jiu. Societatea are zeci de contracte, anual, cu primării și a mai beneficiat de fonduri europene, printr-un proiect pe POR, prin care a mai achiziționat utilaje. Lilă a preluat de la Mihai Weber, acțiunile în firma 2M Energy Storage, cu obiect de activitate producerea de energie din surse regenerabile, înființată împreună cu Dragoș Morega și Emil Tomescu. Acesta din urmă este asociat și în firma SUNJIU Energy, la care deține acțiuni și societatea Telsiv Solar, ce-l are asociat pe Vlad Mihai Popescu, fiul președintelui Consiliului Județean Gorj, Cosmin Popescu.
Afaceriștii se dau în vânt după ”dezvoltarea durabilă”, de dragul banilor UE
Lista proiectelor aprobate cuprinde firme aflate de ani buni în peisajul local. Deși fondurile pentru tranziția justă au fost prezentate ca aducătoare de diversificare a economiei locale, firmele care au obținut fonduri își păstrează activitățile, unele considerate controversate. Proiectele finanțate sunt denumite, generic, ”dezvoltare durabilă”.
Pentru dezvoltare durabilă, firma deținută de Mihai Puiu, Metalcolect Prod, a obținut 22.964.199,30 lei. Societatea are obiect de activitate principal ”demontarea (dezasamblarea) masinilor si echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor” și are și lucrări de construcții. Afaceristul a fost reținut în dosarul contractului pentru întreținerea drumurilor, încheiat cu Consiliul Județean. Metalcolect este una dintre firmele din asocierea care a câștigat licitația, alături de două societăți ale familiei senatorului PNL, Ion Iordache. Anchetatorii au descoperit că firma lui Mihai Puiu nu deținea utilajele cu care s-a angajat în contractul de 21 milioane de euro, bani plătiți de CJ Gorj din bugetul public.
Firma din regatul Olguței, despre care se vorbește în șoaptă, își ia utilaje cu fondurile pentru Gorj
O altă firmă care a obținut finanțare pentru dezvoltarea proprie, de 17.495.952,47 lei, SC Domarcons SRL, are declarat ca obiectiv al proiectului „Achiziție utilaje performante”. Firma din Craiova activează în domeniul constructiilor de drumuri și exploatează și cariere de piatră. Recent, societatea a apărut într-un reportaj al jurnaliștilor ”România, te iubesc”, care au documentat caracatița ilegalităților din domeniul exploatărilor de piatră și a fost catalogată ca protejată politic, cel a făcut declarația find chiar șeful de la Apele Române Jiu.
Este deținută în acte de Cristian Marinel Mihai și Mihaela Untescu și a avut contracte publice cu primării din zona Olteniei. În Gorj, a obținut lucrarea pentru reabilitarea drumului județean Târgu Jiu – Țicleni, finanțat de Consiliul Județean Gorj și deține cariere în zona Bumbești Jiu.
Un alt afacerist cu activitate prosperă în domeniul exploatării de agregate, Petre Iovița, a accesat prin firma Armeanca Prest Com un contract de 64.700.352,11 RON, pentru „Construire hale producție produse igienă”, la Rovinari, cu 60 locuri. De muncă. Firma are obiect de activitate ”extracția pietrei ornamentale si a pietrei pentru constructii”. Administrator și asociat majoritar este Petre Iovița, care mai deține și Armeanca Construct (societate cu 3 angajați, pe care, anul trecut, a achiziționat două autoturisme Mercedes). Firma pe care a obținut finanțare din FTJ a avut, în 2024, o cifră de afaceri de 27.188.732 RON și profit de 1.939.911 RON.
Programul cu finanțare europeană a atras și firme din alte județe. Una dintre ele, Betcon Trading SRL figurează cu un proiect de 63.838.254,97 RON, pentru „Construire hală industrială P+M”. Firma cu sediul social în Rădești, Argeș, are doi angajați și a deschis puncte de lucru în Bălești și Bumbești Jiu. Până în 2020, societatea s-a numit Frâncu Metal SRL și este deținută de Constantin Ionescu și Vest Energo SA (fostul CET Militari, privatizat după revoluție, care furnizează agent termic în două cartiere ale capitalei), care este administrată de Constantin Bucur.
Alternativa la activitatea minieră și energetică din Turceni este un hotel
Una din cele două investiții finanțate în zona Turceni, unde se vor închide atât cariere, cât și grupurile de la termocentrala din localitate, este în valoare de 39.419.171,61 lei, pentru construirea unui hotel și 44 locuri de muncă. Firma care l-a accesat, Marigab Com, are obiect de activitate ”Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun”. Administratori și asociați cu părți egale, în acte, sunt Sanda Maria Magdalena și Tulba Gabriela (care mai deține firma Gabcormar 15 SRL). Societatea deține o pensiune cu restaurant în Turceni și are numeroase contracte cu instituții publice, precum școli, licee, spitale și primării, cărora le livrează produse alimentare.
Tot un hotel va face și Indicontomat Serv SRL, o firma cu trei angajați, din satul Bârzeiu, comuna Berlești și obiect de activitate ”Alte activități recreative și distractive”, care a obținut finanțare pentru un proiect de 67.241.162,13 lei, pentru, „Construire complex turistic hotelier cu piscine și SPA”. Asociați cu părți egale sunt Claudia Roșu și Alin Ovidiu Motorga. Proiectul vizează 80 de locuri de muncă
Un alt hotel, pentru care s-au obținut 39.339.551,17 lei, va fi construit la Târgu Jiu, de o firmă din București, ACG Construction & Projects SRL. Societatea s-a numit inițial ”Laura Unlimited” și are obiect de activitate ”Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea”. În 2024 avea 17 angajați și are, de trei ani, punct de lucru în Târgu Jiu. Acționariatul este deținut de Laura Gherasim, iar administrator este Mihai Peticilă. În ultimii ani, firma a avut contracte cu primării și spitale, pentru lucrări de întreținere drumuri, amenajări alei, peisagistică, reparații și renovare, consultanță în construcții etc.
Una dintre cele mai mari sume obținute vizează construirea unui acvariu de mari dimensiuni la Târgu Jiu, de firma Wild Group, în valoare de 60.600.477,08 RON, „Centru expozițional biodiversitate acvatică”. Firma activează în domeniul restaurantelor. Administtrator și asociat unic este Cristi Daniel Șerban, care mai deține o firmă, cu același sediu social și același obiect de activitate. Afaceristul a mai obținut finanțare pentru un proiect din fonduri europene, pe POR, de 3.542.347,99 RON, pentru ”Dezvoltarea și diversificarea activității de prestări servicii a firmei”, respectiv pentru amenajarea unei locaţii de cazare noi, clasificată la 4 stele, proiect prin care și-a asumat, de asemeni, să creeze locuri de muncă. Firma Wild Group a avut și ea contracte cu unități de stat, pentru catering la evenimente sau cazare și masă.
Romferex Import Export, deținută de Ion Ovidiu Lungan, cu obiect de activitate transporturi rutiere de mărfuri, obține finanțare de 26.519.457,38 RON, pentru un proiect denumit „Dezvoltare durabilă”. Societatea a avut numeroase contracte cu statul, de la lucrări de drumuri, transport de mărfuri și persoane cu CEO, până la comercializarea de stații de încărcare pentru mașini electrice (cu Primăria Turburea), prin PNRR. Tot cu primăriile a avut contracte de canalizări, asfaltări și deține balastieră și stație betoane. Lungan, patronul firmei, a mai înființat două societăți, anul trecut, Lovserv (in luna aprilie, cu sediul în Mătăsari) și Lov Energy System (în septembrie, cu sediul în Sărdănești)
Clinici și cabinete medicale private își achiziționează aparatură
Din fondurile alocate contra închiderii activității miniere a Complexului Energetic Oltenia, au fost finanțate și cabinete medicale și clinici private, majoritatea din Târgu Jiu.
Clinica Life Scan, administrată de Eugen Lăcătuși, care îi are asociați pe Ion Pau (deținător de fonduri vânătoare și al unei fabrici de mobilier) și Dorinel Costin Cochină (administrator al unor case de amanet) a obținut 16.142.099,47 RON, pentru echipamente medicale. O altă firmă deținută de Eugen Lăcătușu, Ecoscan SRL, a obținut 1.992.066,31 lei, pentru ”echipamente imagistică”. Pe listă sunt și alte centre stomatologice sau de analize medicale, printre care:
Eligon Pharma SRL (5.645.416,32 RON, „Centru diagnostic medical”), Bracketdent SRL (3.791.534,85 RON, „Clinică stomatologică”), Stefarimed București SRL (3.465.046,90 RON, „Extindere servicii medicale”), Kraftmed SRL (1.364.895,00 RON, „Clinică stomatologică”).
Regulile jocului cu banii FTJ, stabilite de autoritățile județene
Regulile după care s-au împărțit banii au fost stabilite de autorități. Consiliul Județean Gorj anunța, înainte de deschiderea programelor de finanțare, organizarea de întâlniri cu mediul de afaceri, pentru elaborarea criteriilor în funcție de care se vor acorda fonduri. Ghidul de elaborare a Planurilor Teritoriale pentru Tranziție Justă (PTTJ), care stabilește logica de bază a finanțărilor din FTJ, prevede că autoritățile trebuie să explice ce investiții vor fi finanțate și cum vor ajuta ele concret zonele afectate de renunțarea la cărbune, fiind urmărite trei direcții: impactul social, economia și mediul.
Articolul 7 – Planul teritorial pentru o tranziție justă prevede, la punctul 2. ”Planurile teritoriale pentru o tranziție justă conțin următoarele elemente:
o descriere a contribuției preconizate a sprijinului acordat de FTJ pentru a face față impactului social, economic și de mediu al tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic;
o descriere a tipului de operațiuni preconizate și a contribuției estimate a acestora la atenuarea impactului tranziției”.
Material realizat cu sprijinul
