În negocierile purtate la Bruxelles, pentru prelungirea termenelor de închidere a centralelor pe cărbune, Ministerul Energiei a folosit ca argument riscul unui posibil blackout, în sezonul rece. Conform datelor prezentate, în perioadele de vârf de consum din timpul iernii, termocentralele pe cărbune au acoperit aproximativ un sfert din producția națională de energie. Argumentul a fost utilizat în contextul în care România ar trebui să renunțe la producția de energie pe bază de combustibili fosili, la sfârșitul acestui an, conform termenelor asumate în urmă cu cinci ani, dar nu a pus în loc centralele pe gaz și fotovoltaicele asumate în planul de restructurare. Guvernul încearcă să obțină acordul Comisiei Europene pentru a menține în funcțiune capacitățile pe cărbune până la dezvoltarea unor alternative capabile să asigure stabilitatea rețelei. „Am arătat foarte clar cum România poate să ajungă în pauperitate energetică sau chiar în blackout, în situația în care închide aceste centrale, mai ales în perioada de iarnă, când nu avem solar, nici eolian, iar acest lucru poate duce la o blocare a României. Acest studiu a stat la baza negocierii”, a declarat ministrul, la Digi24.
Oficialul a transmis Comisiei Europene un studiu de adecvanță al SEN, realizat de Tractebel, prin care solicită prelungirea funcționării acestor unități. Iarna trecută, la un consum record de aproape 9.000 MW, termocentralele pe cărbune au asigurat 24% din producția națională. Fără această sursă, România ar fi depins aproape integral de importuri masive, într-un moment critic. În prezent, funcționează grupuri importante la Rovinari, Turceni, Craiova și Govora, iar guvernul vrea să mențină cel puțin trei unități mari în producție încă doi ani, până la finalizarea centralelor pe gaz de la Iernut și Mintia.
Ivan a declarat, într-o postare, după discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene, că decizia de renunțare totală la cărbune până în 2025 a fost asumată de România în schimbul miliardelor de euro din tranziția verde, însă noile capacități promise au rămas pe hârtie. Ministrul avertizează că o închidere bruscă a grupurilor pe lignit și huilă ar expune țara la vulnerabilități majore și ar pune în pericol securitatea energetică. Răspunsul de la Bruxelles este așteptat până la sfârșitul săptămânii.
