Regizorul devenit director al Centrului de Cercetare și Documentare ”Constantin Brâncuși”, Cornel Mihalache și viceprimarul, specialist închipuit în artă, Adrian Tudor, l-au umilit pe Brâncuși, la cel mai important muzeu de profil din țară. Expoziția ”Brâncuși ne privește pe toți”, formată din poze și un film al lui Mihalache, atipică pentru un muzeu de artă, a fost catalogată de experți drept un fiasco și o umilire a lui Brâncuși.
Expoziția Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, vernisată săptămâna trecută, la Muzeul Național de Artă al României (MNAR), a atras numeroase critici, din partea specialiștilor și a consumatorilor de artă. Directorul muzeului gazdă și partener al evenimentului, Erwin Kessler, este acuzat că a girat o expoziție de cămin cultural. Șeful Centrului de la Târgu Jiu, Cornel Mihalache și viceprimarul ”pe cultură”, Adrian Tudor, cei care și-au asumat agenda ”Anului Constantin Brâncuși”, au aplicat o palmă nemeritată imaginii sculptorului gorjean.
Curatorul Mihalache, fără proprietatea termenilor. Tudor, specialist închipuit
Expoziția, nefirească pentru un muzeu de artă, cel mai important de acest gen din România, a dus în capitală poze și un film regizat de directorul Centrului ”Brâncuși”, Cornel Mihalache. Sub denumirea ”Brâncuși ne privește pe toți”, expoziția dusă de Mihalache și Tudor la Muzeul de Artă al României a dat semne de fiasco, încă de la început. Curatorul, Cornel Mihalache, a publicat un comunicat plin de greșeli.
Regizorul devenit director al Centrului de Cercetare și Documentare Brâncuși, a greșit până și denumirea sălii în care a fost organizată expoziția (dovadă a cunoștințelor culturale pe care le deține), scriind că evenimentul se desfășoară în sala Krețulescu (corect: Kretzulescu – n.r.). În timpul discursului citit la vernisaj, Mihalache a arătat că nu are nici proprietatea termenilor, dincolo de cunoștințele în artă. Curatorul le-a spus celor prezenți că expoziția a fost gândită ca o ”autobiografie” a lui Brâncuși.
Viceprimarul ”pe cultură”, cum este prezentat oficial, Adrian Tudor, a vorbit și el, împăunat de titlul de cercetător, la un obscur institut din cadrul universității locale din Târgu Jiu, la care predă istoria artei, deși nu are studii în domeniu.
Într-un comunicat postat de Centrul ”Brâncuși”, despre evenimentul de la capitală, cei doi sunt prezentați drept ”personalități de rang înalt”, inserați în lista de demnitari.
Directorul MNAR (istoric de artă) crede că Brâncuși a fost pictor
Directorul MNAR, criticat că a girat organizarea expoziției ”experimentale”, istoric de artă, a spus la vernisajul expoziției, că Brâncuși este un ”pictor nenațional”. Erwin Kessler a fost pus la zid de specialiști pentru expoziția organizată cu centrul de la Târgu Jiu, pentru inadecvare, dar și pentru lipsa calității de artă a ceea ce a fost prezentat, cu multă emfază, drept eveniment care marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Pe pereții sălii au fost lipite fotografii cu Brâncuși, cu operele, sau poze de pe alte fotografii și texte, unele deformate sau din care ies întrerupătoarele și prizele peste care au fost expuse.
”Un alt eșec experimental marca Kesler la Muzeul Național de Artă al României. Această expoziție seamănă mai degrabă cu o prezentare de produse agricole decât cu un demers artistic autentic dedicat memoriei lui Constantin Brâncuși. Modul de organizare și prezentare nu reușește să reflecte valoarea și profunzimea operei sale. Expoziția devine o aglomerare de imagini, în care textele și grafica diminuează caracterul muzeal al ansamblului, transformând spațiul într-un cadru mai apropiat de un târg expozițional decât de o instituție culturală de prestigiu”, a transmis Vladimir Păun Vrapciu, arhitect și artist.
”Expoziția este o încropeală”
O critică dură pentru modul în care a fost gestionat ”Anul Brâncuși” a fost transmisă și de către Dragoș Neamu, manager la ”Noaptea Muzeelor” și ”Noaptea Muzeelor la sate”, care cataloghează evenimentul drept un act formal, care servește mai mult imaginea politică, decât cea culturală. ”Cum un proiect de stat negândit trimite muzeele în convalescență și în chinul naibii. Anul Brâncuși, care trebuia teoretic să celebreze opera marelui artist, s-a transformat într-un act ratat de caricaturizare a acestuia. Odată cu el, o întreagă comunitate muzeală devine victima unei decizii politice luate într-un moment în care mintea inițiatorilor s-a odihnit complet. Dinspre Muzeul Național de Artă al României ne vin niște imagini de la vernisajul expoziției dedicate lui Brâncuși în care apar doar oficialitățile invitate, ministrul controversat al culturii și noul manager al muzeului, nu și capturi din expunere care să îți stimuleze vizitarea. Acest lucru demonstrează clar că expoziția este o încropeală pentru că, în România, dacă nu împrumuți din afară, nu ai ce să expui despre Brâncuși cât să aibă sens, poveste, consistență și relevanță. Noi nu avem conținut pentru o expoziție mai serioasă Brâncuși nici dacă adunăm tot ce avem prin țară. Muzeele au trebuit să execute un proiect nefericit propus doar pentru a întreține orgoliul național extrem de gonflat în perioada asta.
Era mai jenant pentru MNAR să îți arate imagini din expoziție așa că au preferat să se afișeze ei simulând o discuție intelectuală. Bine, este foarte posibil să avem de-a face și cu o gafă de promovare și de comunicare a evenimentului, în nota comună din ultimul timp a multor instituții și, mai ales, a Ministerului Culturii”.
Pe pagina ministerului, la postarea despre expoziție, unde sunt puse fotografii cu politicienii prezenți, printre care ministrul Culturii, viceprimarul din Târgu Jiu și prietenii lor, sunt doar comentarii negative. ”Am vazut expozitii Brancusi pe 2 continente: zero primari si directori in marketingul respectivelor mari muzee…si surpriza, numai Brancusi si minunatiile lui! Nu stiti nici macar sa aratati un minim respect pentru ce aveti ocazia sa arati oamenilor zilele acestea. Dar greu cu slugarnicia si pupatul in proverbialul dos”.
”Deplorabil! Nu tine de buget aici. Sunteti vetusti si depasiti, tutelari si fara idei si nu stiti sa va vindeti si nici promovati. Asa ceva in 2026….Mai e si anul Brancusi, rusine!”, sau ” La noi, totul, în orice domeniu ar fi, este despre marketing politic. Se folosesc bani publici, oamenii de specialitate sunt plătiți destul dr prost, iar evenimentele devin pretexte pt întâlniri între oameni care nu iubesc și trăiesc arta. Se folosesc de ea”, sunt doar câteva dintre comentariile postate pe pagima MNAR, unde a fost postat un comunicat de la evenimentul considerat fiasco.
Expoziție contestată de Uniunea Artiștilor Plastici, inclusă în evenimentul de la MNAR
În cadrul evenimentului de la MNAR, organizatorii au inclus și lucrări dintr-o expoziție organizată de Centrul Cultural ”Mihai Eminescu”, contestată de Uniunea Artiștilor Plastici (UAP) din România, care s-a delimitat public de inițiativă, din cauza calității lucrărilor. În ciuda criticilor, lucrări din evenimentul denumit ”Expoziție – Brâncuși și opera sa”, au fost expuse în cadrul evenimentului de la Muzeul Național de Artă al României, dedicat lui Constantin Brâncuși.
Anul Brâncuși, motiv pentru Tudor și Mihalache, să umble teleleu prin lume
Anul Brâncuși este un motiv de care cei doi reprezentanți de la Târgu Jiu se folosesc, pentru a se plimba prin diferite țări. Fără studii sau experiență în domeniul artei, și mai ales, fără măcar o operă Brâncuși în patrimoniu, Adrian Tudor și Cornel Mihalache organizează expoziții prin intermediul institutelor culturale române (ICR), sub pretextul promovării lui Brâncuși. Din expoziții lipsește, însă, Constantin Brâncuși, deoarece municipiul Târgu Jiu nu deține niciuna dintre operele mobile ale sculptorului, care se află în expoziții din diferite țări. Penibilul este dat de faptul că, uneori, ”promovarea” invocată de cei doi amici este dusă în comunități care dețin colecții valoroase Brâncuși și care sunt cunoscute publicului consumator al acestui segment, tocmai datorită promovării făcute de țările adoptive.
Tudor și Mihalache au dat vina pe guvern, că nu le-a alocat fonduri, pentru ca ei să poată organiza evenimente mai mari. Localități din țară le dau însă lecții de promovare Brâncuși, cu bugete limitate, dar cu vizibilitate mare. La Petroșani, de exemplu, șeful gării din localitate, a organizat o expoziție de panouri luminoase, cu imagini și informații despre Brâncuși și nașterea Coloanei Infinitului, opera cu cele mai mari dimensiuni, care a fost turnată în Atelierele Centrale din localitate, în 1937.
La Sibiu, Muzeul ASTRA a creat un traseu tematic dedicat părintelui sculpturii moderne, ”Satul gorjean, școala tăcută a lui Brâncuși”. La muzeul din Craiova, se fac tururi ghidate, gratuite, în singura expoziție din Oltenia, cu lucrări Brâncuși.
