Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Constantin Ștefan, susține că România poate cere modificarea componentei de energie din PNRR, în sensul amânării închiderii grupurilor pe cărbune. Fost responsabil cu achiziția certificatelor CO2 la Complexul Energetic Oltenia, Ștefan spune că pozițiile oficialilor europeni, la ultima dezbatere din Parlamentul European, au fost de a prelungi perioada de folosire a cărbunelui, în producerea energiei electrice. „România ca stat membru european beneficiază ‘ACUM’ de toate premizele să solicite cât mai repede modificarea PNRR-ului pe componenta C6-Energie, astfel încât: să stopeze închiderea prin dezafectarea grupurilor energetice pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia în 2022, 2025 şi 2029 respectiv; să amâne adoptarea „legii decarbonării până la 30 iunie 2022” prin care se stabilesc sumele ce vor reveni societăților pentru dezafectarea grupurilor şi închiderea exploatărilor miniere.
La această şedință, față de noile evoluții ale războiului şi crizei energetice, europarlamentarul Peter LIESE (PPE, DE) a remarcat că îndepărtarea de importurile rusești de energie ar însemna ca, cărbunele European ar putea să joace un rol mai important „în următorii doi sau trei ani”. Frans Timmermans a răspuns #reiterând, „că este logic ca unele state membre să-și reconsidere planurile de a folosi gazul ca un combustibil de tranziție, pe măsură ce se trece de la cărbune la regenerabile, recunoscănd că aceste state membre ar putea să folosescă cărbune pentru o perioadă de timp mai lungă decăt au planificat…” Menținera activității la CE Oltenia câțiva ani în plus este deosebit de importantă pentru continuarea asigurării securității energetice a României”, este poziția exprimată de Constantin Ștefan, pe pagina de socializare.
Acesta spune că CEO va trebui să continue investițiile în capacități regenerabile, iar grupurile pe cărbune ar trebui păstrate în funcțiune, până ce noile capacități ajung la aceeași eficiență în producerea de energie pentru sistemul național. „Modificarea P.N.R.R.-ului şi amânarea punerii în aplicare a Planului de restructurare al CE Oltenia, nu înseamnă stoparea investițiilor în sursele regenerabile, ci continuarea independenței energetice atât a Statului Român cât şi a Europei care se confruntă cu o penurie de resurse energetice primare (cărbune şi gaze). Toți factorii de decizie trebuie să îşi unească forțele pentru a păstra în funcțiune toate grupurile energetice pe cărbune până când nu vom fi siguri că noile grupuri pe gaz construite nu vor asigura aceeaşi eficiență, siguranță şi securitate energetică SEN-ului”, susține Constantin.
