Șefii puși politic la Complexul Energetic Oltenia costă nu doar bugetul companiei, ci și sume importante din PNRR. În raportul de evaluare, transmis săptămâna trecută, Comisia Europeană a trecut la capitolul probleme, cei doi membri ai directoratului CEO și membri ai consiliului de supraveghere. Forul european a reținut că directorii nu au fost numiți printr-o procedură transparentă și competitivă. În ceea ce privește consiliul de supraveghere, Comisia Europeană transmite că selecția a fost viciată. Asta după ce decidenții politici locali au crezut că ”traduc” Bruxelles-ul și au împins în CS, membri de partid sau pile.
Comisia Europeană a concluzionat că România nu îndeplinește în mod cerințele aferente jalonului 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), referitor la guvernanța corporativă a companiilor de stat din sectorul energetic, potrivit unei comunicări oficiale transmise autorităților române. Evaluarea vizează procedurile de selecție și numire a membrilor în consiliile de administrație și de supraveghere ale companiilor energetice aflate în subordinea Ministerului Energiei, printre care și Complexul Energetic Oltenia. Comisia a constatat că doi membri ai directoratului, respectiv Dan Iulius Plaveti și Cosmin Trufelea nu au fost numiți prin proceduri conforme. Potrivit documentației, procesul de selecție a fost afectat de utilizarea unui clasament comun pentru mai multe profiluri diferite, ceea ce „denaturează comparația obiectivă a candidaților”, iar unii candidați numiți nu îndeplinesc criteriile profesionale, inclusiv cerințe privind experiența economică.
”Conflicte de interese reale și potențiale și influențe politice și ierarhice nejustificate au fost identificate în procedurile de selecție pentru anumiți candidați numiți în consilii pentru un total de 27 de membri ai consiliului de administrație numiți în opt ÎS (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy)”, se arată în raportul de evaluare transmis de Comisia Europeană.
De asemeni, cinci membri ai consiliului de supraveghere de la CEO și Hodroelectriva au fost desemnați în urma unei proceduri considerate viciate. ”Pentru cinci membri ai consiliului de administrație din două ÎS (Complexul Energetic Oltenia, Nuclearelectrica), România nu a furnizat documentația privind mandatul membrilor consiliilor de administrație; iar pentru alți 14 membri ai consiliului de administrație din patru ÎS (CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Mineral Măgurele și ICSITPML), România nu a furnizat Comisiei mandate valide”, se arată în evaluarea transmisă României.
În aceste condiții, Comisia Europeană consideră că România nu a corectat deficiențele identificate anterior și că procedurile derulate nu respectă cerințele privind transparența, competitivitatea și buna guvernanță. Ca urmare, jalonul 121 este considerat neîndeplinit, contribuind la decizia de menținere a suspendării parțiale a plății celei de-a treia tranșe din PNRR.
Pensiile speciale lasă România fără 65,2 milioane de euro, din cauza amânărilor
Nici reforma pensiilor speciale nu îndeplinește cerințele asumate prin PNRR, în ciuda adoptării cadrului legislativ necesar, potrivit evaluării Comisiei Europene privind jalonul 215. Executivul european arată că obiectivul reformei, alinierea pensiilor speciale la principiul contributivității și reducerea cheltuielilor bugetare, a fost urmărit prin mai multe inițiative legislative, inclusiv prin Legea nr. 24/2026. Aceasta introduce, între altele, plafonarea pensiilor și condiții mai stricte privind vechimea și vârsta de pensionare. Totuși, Comisia subliniază că jalonul nu poate fi considerat îndeplinit, întrucât actul normativ nu a intrat în vigoare în termenul de șase luni prevăzut de regulamentul european, calculat de la momentul suspendării parțiale a plăților din PNRR, în mai 2025.
Evaluarea reține că întârzierea a fost determinată de corectarea unor probleme de constituționalitate și procedură, după ce o primă variantă legislativă a fost respinsă de Curtea Constituțională. Cu toate acestea, Comisia precizează că simpla adoptare a unei noi legi în termen nu este suficientă, în lipsa intrării efective în vigoare. În consecință, instituția europeană menține concluzia de neîndeplinire a jalonului 215, ceea ce conduce la reducerea fondurilor alocate României în cadrul mecanismului de redresare și reziliență.
Pe lângă jaloanele ce vizează pensiile speciale și conducerile companiilor energetice, au mai fost amendate altele două, respectiv transporturile și guvernanța companiilor de stat. Comisia Europeană a redus cu aproximativ 443 milioane de euro fondurile alocate României prin PNRR, din cauza îndeplinirii doar parțiale a unor jaloane-cheie legate de guvernanța companiilor de stat și reforma pensiilor speciale.
