Guvernul închide CEO și promite capacități pe hidrogen, care este folosit ca EXPERIMENT. Bonus: Banii europeni, “vânați” de afaceriști

0
1585

Guvernul actual, ca și cele anterioare, ține ascunse strategiile ce vizează viitorul energetic al României. Documente scăpate din dosarele pune pe masa Comisiei Europene arată că executivul de la București își asumă închiderea energiei pe bază de cărbune, în următorii 10 ani, deși are planificate capacități regenerabile pentru doar 34 % din consum. Ministrul Energiei își bazează strategia pe hidrogen, pentru care, în prezent, nu există legislație internă și care este folosit EXPERIMENTAL, în proiecte-pilot, cum de altfel este folosit în întreaga lume. Pentru testele pe bază de hidrogen, guvernul “se caută” de finanțări.

Amatorismul guvernelor a adus România în situația de a-i fi amanetată energia. Ultimele Guverne de la București au angajat țara noastră, în fața structurilor europene, într-un proces de închidere a termocentralelor pe bază de cărbune și implicit a mineritului, cu promisiunea de a pune în locul acestora, producători de energii alternative. Una dintre acestea se bazează pe hidrogen, pentru care NU există o legislație clară, în prezent și care este folosit EXPERIMENTAL, în proiecte-pilot.

Hidrogenul este clasificat ca substanță periculoasă pentru transport și este inclus pe lista mărfurilor periculoase, conform Acordului european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (ADR). Din punct de vedere juridic și administrativ, pentru depozitarea hidrogenului se aplică aceleași reglementări ca pentru depozitarea altor gaze inflamabile și periculoase. “Pentru a promova decarbonizarea și adoptarea acestor noi tehnologii, va trebui să existe o consolidare a cadrului juridic, intensificarea dedicării pentru cercetare și inovare (atât în companiile de stat, cât și în companiile private), creșterea și diversificarea surselor de finanțare și dezvoltarea resurselor educaționale, precum și sprijinirea proiectelor care promovează utilizarea sporită a hidrogenului”, scrie energyconomics.ro

În 2018, România a semnat “Inițiativa pentru Hidrogen”, prin care s-a angajat să continue cercetarea și inovarea în domeniul tehnologiei utilizării hidrogenului, ca o sursă de energie pentru viitor. “Conform Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 (PNIESC), transmis Comisiei Europene în aprilie 2020, autoritățile române analizează implementarea unei serii de proiecte pilot și DEMONSTRATIVE, pentru promovarea utilizării de hidrogen în producția de energie electrică și în sectoarele industriale”, scrie sursa citată.

Guvernul României a adoptat un memorandum inițiat de Ministerul Fondurilor Europene și susținut de Ministerul Educației și Cercetării, care propune finanțarea, în următoarea perioadă de programare (2021-2027), pentru primul hub din România dedicat hidrogenului, pentru cercetare și dezvoltare în ceea ce privește utilizarea hidrogenului în transporturi, încălzire centralizată și producția de energie nucleară, în calitate de “combustibil al viitorul”.

Guvernul anunță închiderea centralelor pe cărbune până în 2030, dar pune în loc regenerabile pentru 34% din consum

Un document ajuns în presa centrală, pe care reprezentanții actualei puteri l-au ținut ascuns, demonstrează că Guvernul Cîțu se angajează în fața Comisiei Europene să închidă producția de energie pe bază de cărbune, până în 2030. Documentul, ce a fost trimis Comisiei Europene și care însoțește Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), confirmă angajamentul oficialilor români, de renunțare la cărbune (phase out coal), până în anul 2032. Acesta arată că minele vor fi „puse în siguranță” până în 2030 și închise până în 2032. Același guvern a înaintat Comisiei un plan etapizat, de înlocuire a cărbunelui cu regenerabile, iar capacitatățile alternative sunt estimate a produce 34% din consumul de energie, în 2030, anul opririi producției pe combustibili fosili.

Statul nu poate sau nu vrea. Afaceriștii profită

Pentru proiectele pe bază de hidrogen, sunt vizate fonduri europene, iar cei care țintesc banii UE sunt, în principal, oameni de afaceri. Ștefan Viza, afaceristul care detine, prin intermediul firmei A2 Impex din Ploiești, 84,12% din actiunile combinatului Chimcomplex Borzești, declara, în urmă cu trei luni, că vizează o investiție de un miliard de euro, pentru construirea unei capacități de producere a energiei din hidrogen,  pe platforma Oltchim Râmnicu Vâlcea. Aceasta ar urma să fie finanţată din fonduri europene, prin Green Deal şi Fondul de Eficienţă Energetică. “Noi, Oltchim şi Chimcomplex, împreună, având alături şi Institutul de Cercetări în Hidrogen şi Criogenie tot la Râmnicu Vâlcea, vom fi jucători activi în zona Green Deal-ului. Aici ar fi bine ca şi statul român să sprijine, Bruxelles-ul chiar alocă fonduri. […] Banii vin şi de la Uniunea Europeană şi o să vedem şi alte fonduri de investiţii care aleg domeniul chimiei, astfel încât România să fie printre premianţii acestei noi direcţii: energie din hidrogen şi amprenta de CO2 să scadă foarte mult”, declara Ștefan Vuza, citat de Agerpres, în luna februarie.

Tot la fonduri europene s-au înscris și mai multe companii, pentru proiecte de stocare a energiei, prin mecanismul 10 d – Fondul de Modernizare. Potrivit economica.net, este vorba de capacități de cca 160 MW în stocare, ce ar urma să fie instalaţi până în 2030 de “jucători” din eolian, acestea constând în instalarea de baterii. Sursa citată exemplifică cu un proiect de stocare de 10 milioane de euro, pentru 5 MW, timp de 12 ore pe zi. Sunt însă și proiecte de peste 50 milioane de euro, ce așteaptă finanțările europene.

Afaceriștii care și-au pregătit în avans terenul, pentru a absorbi banii europeni

Fondurile europene destinate alternativelor pentru reducerea producției pe bază de cărbune sunt “vânate” de multă vreme de afaceriști din întreaga țară, care au primit informațiile înainte de a se face publice, prin instituțiile statului, cu atribuții în domeniu. Încă din 2020, actualul senator PNL, Ion Iordache, a înființat două firme cu obiect de activitate “producerea energiei electrice”, în care s-a asociat cu mai mulți “băieți deștepți”, firmele fiind eligibile pentru bani europeni, în domeniul energiei verzi. În cele două firme, Iordache s-a asociat cu magnatul Gabriel Comănescu (proprietarul unor platforme petroliere și al unei flote navale, în Marea Neagră), cu generalul Ioan Sîrbu (fost director al Spitalului Militar Central), cu Remus Vulpescu (administratorul special care a cerut insolvența Hidroelectrica), cu fiul controversatului PSD-ist Iulian Iancu și alți băieți descurcăreți. Ulterior, a cedat partea de acțiuni, fiului. Cum presafarastapani scria aici, viitoarele afaceri, ce ar reprezenta alternativă la energie produsă de Complexul Energetic Oltenia, pot fi făcute cu 100% finanțare de la UE.

Unul dintre partenerii din viitoarele afaceri de la Turceni, Gabriel Comănescu, este implicat și în proiectul-pilot, ce include hidrogenu, de la Halânga. Proiectul din Mehedinți este dezvoltat de compania Romgaz, la care statul deține 70% din acțiuni și firma magnatul Gabriel Comănescu, GSP Power. Între Romgaz și GSP Power, a fost semnat un “Memorandum de Înţelegere”, pentru construcția unei centrale pe gaze de 150 MW si a unui parc fotovoltaic de 50 MW. GSP Power a cumpărat 128 de hectare de terenuri, ce au aparținut fostei termocentrale de la Severin, din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN), controlată de Ministerul Energiei și aflată în faliment. 113,42 hectare erau destinate depozitului de zgură și cenușă al termocentralei, conform documentelor lichidatorului judiciar al RAAN, publicate de profit.ro. Oferta finală a GSP Power pentru întreaga suprafață a fost de circa 220.000 euro plus TVA, din care pentru cele 113 hectare ale depozitului de zgură și cenușă s-a oferit suma de 2.100 euro (circa 18,5 euro/ha, respectiv 0,00185 euro/mp) plus TVA.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here