FACIAS: ”Închideți robinetul risipei înainte de a cere ”solidaritate”
În plin context de austeritate și discuții despre posibilitatea introducerii unor noi taxe pentru populație și mediul privat, Complexul Energetic Oltenia (CEO), una dintre cele mai mari companii de stat din sectorul energetic, se află în centrul unui nou scandal, legat de risipa banului public. Potrivit unei analize realizate de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), bugetul de salarii al CEO a crescut cu 26 milioane de euro, în timp ce profitul era în declin. ”În cazul Complexului Energetic Oltenia, scăderea drastică a profitului a fost urmată, paradoxal, de o majorare a bugetului de salarii cu 130 de milioane de lei (echivalentul a 26 de milioane de euro)”, arată sursa citată.
FACIAS atrage atenția că, în loc să se ia măsuri pentru reducerea cheltuielilor și eficientizarea activității, statul continuă să alimenteze un sistem în care lipsa de performanță este ignorată, iar risipa este instituționalizată. Complexul Energetic Oltenia nu este un caz izolat. FACIAS a identificat o risipă de peste 588 de milioane de euro în întregul aparat de stat, doar în ultimii ani, la șase companii și instituții. Conform datelor FACIAS, risipa celor aproape 600 milioane de euro a fost cauzată de incompetență, management defectuos și lipsa de responsabilitate, în timp ce șefii acestor entități continuă să fie recompensați cu salarii și bonusuri uriașe, în unele cazuri de ordinul zecilor de mii de euro lunar. Alte cinci companii sunt enumerate la risipa banilor publici. ”La Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) președintele a încasat în 2024 peste 21.500 de euro lunar, iar vicepreședinții și membrii Consiliului au primit între 7.400 și 20.000 de euro lunar. Cu toate că în 2022 și 2023 piața asigurărilor a fost grav afectată de falimentele City Insurance și Euroins, fără ca ASF să intervină eficient pentru a le preveni, lipsa de performanță continuă să fie recompensată.
Un alt exemplu este Garda Forestieră Națională, unde șefii încasează lunar aproximativ 5.000 de euro, în contextul în care fenomenul tăierilor ilegale de păduri rămâne o problemă națională majoră.
La începutul anului, în timp ce Guvernul adopta „ordonanța trenuleț”, conducerea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR a beneficiat de o majorare salarială de 50%, în ciuda faptului că nu a înregistrat profit net în ultimii trei ani. Acest lucru a reprezentat o creștere a bugetului total pentru remunerațiile conducerii de la 2.081.339 lei în 2024 la 3.055.452 lei în 2025.
La Autoritatea Feroviară Română (AFER), în plină perioadă de austeritate, conducerea și-a bugetat pentru 2025 salarii de peste 7.000 de euro lunar, dublu față de indemnizația ministrului Transporturilor”, arată FACIAS.
Datele prezentate arată că cele mai mari sume au fost pierdute de CNAIR, care ”între 2015 și 2024, a plătit despăgubiri de peste 533 de milioane de euro în urma litigiilor pierdute din vina propriilor angajați. Acestor sume li se adaugă alte 25 de milioane de euro cheltuite pe studii de fezabilitate fără finalitate sau întocmite necorespunzător”, conform sursei citate.
În opinia organizației, până la introducerea oricărei noi măsuri fiscale, Guvernul trebuie să oprească scurgerea banului public în instituții care funcționează ineficient și pe criterii politice.
