La 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, autoritățile din Gorj au arătat, cu mici excepții, că au rămas încremenite în acțiuni axate pe discursuri plictisitoare, expoziții din orice, lipsindu-le dimensiunea practică a protejării și promovării acestei moșteniri. Autoritățile care își asumă titlul de ”acasă” pentru artist au făcut acțiuni, care s-au suprapus și din care a lipsit chiar nucleul moștenirii Brâncuși de la Târgu Jiu: Ansamblul Calea Eroilor, cu cele trei mari opere ce fac parte acum din patrimoniul universal UNESCO, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului. Programele oficiale ale instituțiilor care s-au bătut în evenimente aniversare nu au inclus niciun moment distinct dedicat operelor, sau care să includă operele lui Brâncuși din Târgu Jiu.
Peștișani, plus de imagine
Comuna natală a lui Brâncuși, Peștișani, a punctat la capitolul vizibilitate. Încă de la intrarea în localitate, au fost amplasate bannere mari, cu mesajul central al zilei, acela al împlinirii a 150 de ani de la nașterea sculptorului.
De-a lungul drumului ce traversează comuna și până în satul Hobița, la Casa Muzeu Constantin Brâncuși, au fost montate steaguri cu imaginea lui Brâncuși și drapelul României. Clădiri de pe drumul național au fost îmbrăcate în mesh-uri, cu mesajul că ești în localitatea în care s-a născut Brâncuși: ”Aici s-a născut Brâncuși”.
În curtea muzeului, unde a avut loc deschiderea manifestărilor dedicate sculptorului, au fost aduși membri ai Ansamblului Doina Gorjului, în straie populare și doi dintre gorjenii declarați ”tezaur uman viu”. Manifestarea a inclus un recital din repertoriul Mariei Tănase, una dintre artistele cu care Brâncuși a avut o relație specială.
În cadrul evenimentului, a fost lansată ruta cultural-turistică ”Pe urmele lui Brâncuși”, un traseu ce reface viața artistului, de la naștere, în Hobița, trecând prin Târgu Jiu, unde se află operele din piatră în aer liber, până la Craiova, unde a muncit și a terminat școala. La deschiderea manifestărilor au fost prezenți ministrul Culturii, Andras Demeter, secretarul de stat de la Dezvoltare, Laurențiu Gîdei, primarii Târgu Jiului și Peștișaniului, șefii Consiliului Județean Gorj și parlamentari PSD, PNL și AUR.
Inițiatoarea proiectului ”RomânIa autentică”, Cristina Chiriac, care se desfășoară de ani buni la Peștișani, unde arage mii de turiști, a fost declarată ”ambasador Brâncuși”, de autoritățile locale. ”În anul 2016, înainte de a fi primar, m-am întâlnit cu o doamnă și am vorbit să scoatem Hobița din anonimat, măcar să facem ceva, hai să facem un eveniment și atunci, dumneaei a venit cu brandul RomânIa autentică. În primul an a fost Hobița singură, în al doilea an, Hobița și Iași, apoi și Brașov, ulterior Hobița-Iași-Paris, după a fost și Galați și Viena”, a spus primarul din Peștișani, Cosmin Pigui.
Artistul japonez Yoshin Ogata a primit Premiului Național „Restitutio. Brâncuși”, acordat de Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”, Asociația culturală „Tătărescu” și Patronatul Organizația Femeilor Antreprenor Gorj.
Pe parcursul zilei, au urmat expoziții foto-documentare Brâncuși, de costume populare, lansări de carte, ateliere pentru tineri. La evenimente au fost invitați artiști și autori, brâncușiologul Ion Mocioi, directorul Arhivele Naționale Gorj, Cristina Vasiloiu, instituție care a pus la dispoziție imagini ale documentelor de familie Brâncuși.
Coloană umană, între operele lui Brâncuși
La Târgu Jiu, între operele lui Constantin Brâncuși, a fost formată o coloană umană. Numeroase persoane, în general tineri, au pornit, încolonate, de la Masa Tăcerii, pe Aleea Scaunelor, au trecut pe lângă Poarta Sărutului și au continuat drumul, până la Coloana Infinitului, unde s-au așezat în forma numărului 150. Evenimentul a fost organizat de ONG-ul ”Platforma pentru Educație Competitivă”, care a avut parteneri Biblioteca Națională a României, Muzeul Național ”Constantin Brâncuși”, BNR și alte entități.
Un alt eveniment fără legătură cu instituțiile publice a fost organizat la sediul BNR, clădire de patromoniu, unde a fost reconstituită o seară culturală specifică perioadei de după al Doilea Război Mondial, cu ținută impusă.
Expoziții suprapuse, la Târgu Jiu. Ansamblul Calea Eroilor, exclus din aniversare
Primăria și Consiliul Județean Gorj, dar și instituțiile de cultură au organizat evenimente, pe tot parcursul zilei, unele suprapuse. Toți organizatorii s-au axat pe expoziții și lansări de volume, ignorând, însă, ceea ce municipiul Târgu Jiu are mai valoros: operele din piatră, Masa Tăcerii și Poarta Sărutului, din parcul ce poartă numele sculptorului și Coloana Infinitului, din parcul denumit după opera pe care o găzduiește. Aceste creații fac parte din Ansamblul Calea Eroilor, inclus în patrimoniul universal UNESCO, în anul 2024. Niciuna dintre instituțiile organizatoare de activități aniversare nu a inclus vreun moment oficial dedicat exclusiv Ansamblului Calea Eroilor, cu ceremonii sau intervenții culturale direct în spațiile în care se află operele monumentale, cele care ar trebui promovate, pentru a atrage turiști.
Primul eveniment al Zilei Naționale Brâncuși a avut loc la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, unde au fost expuse lucrări din colecția privată a avocatului George Șerban. Gravuri și litografii semnate de mari artiști europeni, colecție expusă în premieră la Târgu Jiu, anul trecut, cu ocazia Zilei Brâncuși, la Muzeul Național ”Constantin Brâncuși”.
Șoșoacă l-a băgat și pe Brâncuși în circul politic
Ziua Brâncuși a fost băgată și în mocirla politică. Europarlamentarul Diana Șoșoacă, președintele SOS, a venit la muzeul din Hobița, în timpul evenimentelor, însoțită de câteva zeci de membri de partid, cu steaguri cu insemnele formațiunii, a blocat strada, cu un live, în care a contestat valoarea construcției și a vorbit despre casa veche, din bârne, care este atribuită familiei lui Constantin Brâncuși, ce zace năruită la aproximativ o sută de metri distanță, și a cărei restaurare a fost cerută periodic, fără vreun rezultat până acum.
Șoșoacă și grupul de susținători au intrat în curtea muzeului, însă după terminarea evenimentului organizat de autorități și a venit în locul în care ministrul Culturii răspundea întrebărilor jurnaliștilor, despre restaurarea ansamblului de la Târgu Jiu, promisiunile eșuate de cumpărare a operei ”Cumințenia pământului” și a restaurării casei din lemn, degradată, de la Hobița, care conține elemente din casa părintească a lui Brâncuși. Diana Șoșoacă s-a introdus în discuție și a început să-l intervieveze, pentru live-ul pe care îl transmitea, pe ministrul Andras Demeter, schimbând tonul, până la dulcegării, când ministrul i-a răspuns că are ”ușa deschisă oricând” și poate să vină în audiență.
După Hobița, Diana Șoșoacă a continuat circul și la Târgu Jiu, în parcurile operelor lui Brâncuși.
Și cu Brâncuși ce-aveți de gând?
La aproape 90 de ani de la edificarea operelor de la Târgu Jiu, ale lui Constantin Brâncuși, aflate acum în patrimoniul universal, autoritățile române nu pot da un răspuns, cu privire la restaurarea de care au nevoie și care este promisă de mai bine de zece ani.
Ministrul Culturii, András István Demeter, a fost întrebat de jurnaliști, ieri, despre stadiul concret al restaurării și despre un termen predictibil pentru demararea lucrărilor. Ministrul nu a oferit însă un răspuns clar, oferind formulări care dau de înțeles că procedurile de licitație sunt departe de finalizare: ”Restaurarea operelor este altă poveste complicată. Eu nu m-aș hazarda niciodată, când vorbim de monumente de categoria A, nu m-aș hazarda în timp atât de scurt, câteva luni sau nici în câțiva ani. După ce sunt întrunite toate condițiile de pregătire, de avizare, de autorizare, din momentul acesta veți vedea rezultatele”, a spus ministrul Culturii, în conduțiile în care, cu un an înainte, fosta ministră PSD, Natalia Intotero, susținea că procedura se va face în câteva luni.
Recunoașterea importanței ansamblului brâncușian, prin includerea în UNESCO, ar fi trebuit să accelereze intervențiile de conservare și restaurare, deoarece operele au fost afectate, de-a lungul timpului. Specialiștii au atras atenția asupra necesității unor lucrări, mai ales în cazul elementelor expuse direct factorilor de mediu. În realitate, procesul de restaurare este promis de ani buni de autoritățile centrale, fără să se ajungă la un calendar clar al intervențiilor. Problema a rămas tot în zona promisiunilor administrative.
În timp ce expozițiile se închid, iar discursurile se estompează, Ansamblul de la Târgu Jiu rămâne să aștepte restarurarea promisă de ani de zile. Iar întrebarea care rămâne este: ce-aveți de gând cu Brâncuși, după ce vă coborâți capul, ridicat peste gardul vecinilor (care dețin, protejează și promovează opere Brâncuși)?
