Centralele pe cărbune pun România între ciocan și nicovală. Păstrarea în funcțiune a termocentralelor, din ianuarie 2026, ar atrage penalități de 2 miliarde de euro, din partea Comisiei Europene, iar închiderea acestor producători în bandă ar mări riscul de blackout.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că țara noastră riscă să intre în blackout, în perioada de iarnă, dacă va respecta calendarul de închidere a centralelor pe cărbune, conform angajamentelor asumate prin PNRR. În același timp, dacă aceste centrale rămân în funcțiune, există riscul ca România să fie sancționată de Comisia Europeană cu penalități de până la 2 miliarde de euro. Într-o intervenție la Digi24, Ivan a precizat că cel mai probabil scenariu ar fi apariția unui deficit energetic sever, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia ar fi închise în acest an. În perioadele de iarnă, cererea de energie este mare, iar producția din surse regenerabile (solar, eolian) este insuficientă. Lipsa unor capacități alternative (gaz, nuclear, stocare) ar putea duce la întreruperi în alimentarea cu energie.
Pe de altă parte, nerespectarea jaloanelor din PNRR ar atrage sancțiuni financiare din partea Comisiei Europene. Ivan a vorbit despre o posibilă penalitate de aproximativ 2 miliarde de euro, sumă care ar pune o presiune uriașă asupra bugetului de stat. „Dacă până la finalul acestui an vom închide centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, automat riscăm, într-o perioadă de iarnă în care nu avem nici producție de energie solară, nici eoliană, să ajungem în situația de a nu avea suficientă energie”, a declarat Ivan, la Digi24.
Transelectrica a comandat un studiu de adecvanță, care a relevat patru scenarii, dintre care unul vizează direct riscul de blackout. Deși nu a fost făcut public integral, studiul este folosit de guvern, prin Ministerul Energiei, ca instrument de negociere în discuțiile cu Comisia Europeană. Pe lângă aceste riscuri, România se confruntă și cu problema prețurilor la energie. Bogdan Ivan a subliniat că România plătește „aproape cea mai scumpă energie din lume”, din cauza dezechilibrelor din piață. Fenomenul paradoxal este că țara noastră exportă energie la prețuri reduse (în jur de 0,20 euro/MWh), dar ajunge să importe, seara, la tarife exorbitante (1.000–2.500 lei/MWh).
Ministrul a vorbit despre investiții în nuclear, gaze și baterii de stocare, precum și despre proiecte hidroenergetice, soluții care sunt în faze incipiente și nu pot acoperi încă deficitul.
