Județul Gorj a pierdut peste 3.000 de locuri de muncă în ultimii trei ani, înainte ca disponibilizările de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) să înceapă efectiv. Reducerea a afectat firmele private și societăți prestatoare de servicii pentru compania energetică.
Estimările privind impactul economic și social al închiderii carierelor și termocentralelor pe cărbune încep să se confirme, la nivelul județului Gorj. Datele instituțiilor publice arată un recul constant al economiei locale, în special în sectoarele dependente de industria minieră și energetică, după aprobarea planului de renunțare la cărbune. Aproape 400 de firme s-au închis în ultimii trei ani, între 2023 și 2025, numărul societăților active scăzând de la 8.571 la 8.181. Efectul direct: 3.124 de salariați au dispărut din statistici. Dacă în 2023 erau 66.185 de angajați în județ, la finalul lui 2025 mai erau încadrați 63.061. Aceste pierderi vin înaintea valului principal de restructurări de la CEO, de unde, până la finalul anului trecut, cele mai multe plecări au fost prin pensionare.
Conform planului asumat de companie și aprobat de Comisia Europeană în 2022, numărul salariaților ar urma să scadă de la 11.175 în 2021, la doar 2.613 în 2029, adică o reducere de peste 90%.
Realitatea la nivelul județului este însă mult mai dură. Locurilor de muncă pierdute de la CEO li se adaugă alte câteva mii, de la firmele prestatoare și societăți a căror activitate era dependentă, indirect, de companie. Pentru a evita colapsul social-economic, zonelor afectate de închiderea producătorilor de bază de cărbune le-au fost alocare fonduri prin Planul de Tranziție Justă, cu care să fie create alternative economice și, implicit, locuri de muncă. Gorjului i-a revenit cea mai mare sumă, dintre cele șase județe beneficiare. În acest context, prin Fondul pentru Tranziție Justă (FTJ), prezentat drept soluția pentru reconversia economică a zonei, pe prima axă dedicată IMM-urilor au fost aprobate 89 de proiecte, care promit 1.572 de locuri de muncă. Alte aproximativ 1.000 de joburi sunt estimate prin proiecte ale microîntreprinderilor. În total, însă, noile locuri de muncă anunțate nu acoperă nici măcar pierderile deja produse în ultimii ani, în zonele adiacente, înainte ca restructurările majore să înceapă.
Diferența dintre promisiuni și realitate ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea programelor de tranziție, de a compensa declinul economic accelerat din Gorj, odată cu închiderea singurei industrii mari angajatoare din județ.
Întârzierea investițiilor a amânat disponibilizările
România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune, în cadrul obiectivelor de tranziție verde și reducere a emisiilor de carbon. Conform angajamentelor inițiale, toate centralele pe cărbune urmează să fie închise până în anul 2032, procesul fiind etapizat. Astfel, o parte semnificativă a capacităților trebuie scoasă din funcțiune până în august 2026. Planul prevede închiderea definitivă a acestor capacități, cu o reducere totală estimată de aproximativ 4.900 MW. Autoritățile trebuie să demonstreze efectiv oprirea centralelor, nu doar reducerea temporară a activității, iar pentru asta s-a ajuns la retragerea licențelor.
În locul energiei pe cărbune, ar trebui să dezvolte două capacități pe gaz și 8 parcuri fotovoltaice. Deși termenele sunt depășite cu doi ani, unele dintre investiții sunt încă în fața de licitații. Întârzierile au fost motivul pentru care autoritățile au solicitat Comisiei Europene, în 2025, renegocierea pentru o parte a termenelor, invocând necesitatea menținerii securității energetice, astfel că unele capacități de la Complexul Oltenia ar putea rămâne în funcțiune până în jurul anului 2029. Aceleași motive au dus și la amânarea disponibilizărilor. Compania de la Târgu Jiu a reușit să fenteze planul asumat, folosindu-se de o categorie de angajați, care au fost încadrați pe perioadă determinată. După trei ani de prelungiri succesive ale contractelor, prin acte adiționale, conducerea CEO a renunțat acum la aproximativ 1.700 de angajați din această categorie, ca să bifeze reducerea de personal asumată în planul de restructurare.
Material realizat cu sprijinul
